Colagenii. Mituri și Adevăruri

Despre timp, piele și alegerile care ne ajută să îmbătrânim frumos.

Există întrebări care par simple, dar care deschid conversații mult mai profunde decât ne-am aștepta.

„Când începem să îmbătrânim?”

Este una dintre întrebările pe care Dr. Victor Gabriel Clatici le-a auzit, sub diferite forme, de-a lungul carierei sale: când ar trebui să începem să avem grijă de piele, care este cea mai bună cremă anti-aging, ce procedură funcționează, ce supliment este mai eficient.

Răspunsul său, formulat în cadrul workshopului „Colagenii. Mituri și Adevăruri”, a fost simplu și, tocmai de aceea, memorabil: începem să îmbătrânim din momentul în care ne naștem. Iar astăzi suntem cei mai tineri din restul vieții noastre.

De aici a început o conversație despre colagen, dar și despre ceva mai mult decât atât: despre felul în care înțelegem timpul, prevenția, sănătatea pielii și responsabilitatea față de propriul organism.

Workshopul a făcut parte din seria de întâlniri susținute de medici în cadrul DONA Lifestyle – ediția a doua și a fost prezentat de Dr. Victor Gabriel Clatici, medic dermatolog și președintele Fundației Echilibru.

A fost o întâlnire construită în jurul informației medicale, dar spusă într-un limbaj accesibil, cu exemple, istorie, explicații și, poate cel mai important, cu o invitație constantă la discernământ. Pentru că, atunci când vorbim despre colagen, între știință și promisiunile comerciale există uneori o distanță considerabilă.

Colagenul nu este un produs. Este parte din arhitectura noastră

În ultimii ani, cuvântul „colagen” a ajuns peste tot: pe flacoane, pe cutii de suplimente, în creme, seruri, pudre și reclame care promit tinerețe, fermitate și regenerare. Dar înainte de toate acestea, colagenul este o proteină fundamentală a organismului. Și, de fapt, nu ar trebui să vorbim despre un singur colagen. Există o întreagă familie de colageni, cu structuri, localizări și funcții diferite. În organism au fost descrise numeroase tipuri distincte, iar ele se regăsesc nu doar în piele, ci și în oase, cartilaje, tendoane, vase și alte structuri.

Cu alte cuvinte, colagenul nu înseamnă doar riduri. Este parte dintr-un sistem biologic complex, din „arhitectura” care susține țesuturile și din procesele care permit celulelor să comunice, să se organizeze și să se repare.

În piele, colagenul se găsește în derm, acolo unde fibroblastele – celulele pe care Dr. Clatici le-a descris plastic drept adevărate „uzine” – produc colagen, elastină și componente importante pentru hidratare și structură. Dar orice uzină are nevoie de materie primă, energie și condiții bune de funcționare. Iar de aici începe partea care ține de noi.

Capitalul de colagen nu este infinit

Odată cu trecerea timpului, producția de colagen scade. Acest proces face parte din biologia noastră și nu poate fi oprit printr-un singur produs, un singur tratament sau un gest făcut ocazional. De aceea, una dintre ideile centrale ale workshopului a fost aceea de strategie pe termen lung.

Nu există acel moment magic în care decidem că, de mâine, „facem ceva anti-aging”, iar organismul răspunde instantaneu. Schimbările reale se construiesc lent. Iar strategia, a subliniat Dr. Clatici, are două direcții: să adăugăm ceea ce ne face bine și, în același timp, să reducem ceea ce ne face rău.

Uneori, cea de-a doua parte este chiar mai importantă. Putem cumpăra cele mai sofisticate produse de îngrijire, însă efectul lor va rămâne limitat dacă, în paralel, menținem obiceiuri care accelerează degradarea colagenului.

Soarele: poate cel mai important capitol al prevenției

Când pacienții îl întreabă care este cea mai bună cremă anti-aging, răspunsul Dr. Clatici este, de ani de zile, același: crema de fotoprotecție.

Nu doar vara. Nu doar la mare. Nu doar atunci când soarele pare puternic.

Expunerea la radiația solară face parte din viața noastră de zi cu zi, iar efectul ei asupra pielii se acumulează în timp. Fotoprotecția nu este, așadar, un gest cosmetic. Este unul dintre cele mai importante instrumente de prevenție atunci când vorbim despre îmbătrânirea extrinsecă a pielii. Este poate și una dintre lecțiile cele mai puțin spectaculoase din industria beauty – pentru că nu promite transformări peste noapte. Promite însă ceva mai valoros: protecție consecventă, în timp.

Fumatul, zahărul, somnul și „furtuna perfectă”

Pielea nu trăiește separat de restul organismului.

Fumatul, alimentația dezechilibrată, excesul de zahăr, lipsa somnului, stresul și poluarea pot influența mecanismele prin care colagenul este produs și degradat. În cazul fumatului, explicația este directă: vasoconstricția reduce aportul de oxigen și nutrienți către țesuturi și, implicit, afectează funcționarea fibroblastelor. În cazul excesului de zahăr, lucrurile devin și mai interesante. Zahărul se poate lega de colagenul existent, contribuind la apariția așa-numitului colagen glicat – mai rigid, mai puțin funcțional și mai puțin flexibil.

În timp, excesul metabolic afectează nu doar fibrele deja existente, ci și celulele care trebuie să producă altele noi. Iar când soarele, fumatul, excesul de zahăr, stresul și somnul insuficient se adună, efectul nu mai este al unui singur factor. Este ceea ce Dr. Clatici a descris sugestiv ca pe o adevărată „furtună perfectă”.

Somnul de frumusețe nu este doar o expresie

Există expresii pe care le folosim de generații fără să ne mai gândim dacă au sau nu un fundament real.

„Somnul de frumusețe” este una dintre ele.

Dar lipsa somnului nu rămâne fără urme. Persoanele private de somn pot părea mai obosite, mai palide și mai îmbătrânite, iar toate acestea ne reamintesc că sănătatea pielii nu poate fi izolată de sănătatea întregului organism. Nu există piele odihnită într-un corp permanent epuizat. Așa cum nu există o rutină cosmetică suficient de sofisticată încât să compenseze, la nesfârșit, un stil de viață care lucrează în direcția opusă.

O rutină bună poate începe foarte simplu

Într-o industrie care ne oferă zeci de pași, ingrediente și ritualuri, recomandarea Dr. Clatici a fost surprinzător de simplă.

Pielea are nevoie, înainte de orice, de trei lucruri: curățare, hidratare și protejare. Restul se construiește în jurul acestor nevoi și trebuie adaptat fiecărei persoane. O piele cu acnee nu are aceleași nevoi ca o piele sensibilă. O persoană cu rozacee nu va folosi neapărat aceleași produse ca o persoană fără această problemă. Aici apare din nou una dintre temele recurente ale workshopului: personalizarea.

Nu există o rutină universală. Nu există produsul care să fie „cel mai bun” pentru toată lumea.Există produsul potrivit unui anumit om, într-un anumit moment și pentru o anumită nevoie.

Dar cremele cu colagen?

Este una dintre întrebările firești.

Dacă aplicăm colagen pe piele, creștem cantitatea de colagen din derm?

Răspunsul prezentat în cadrul workshopului a fost clar: colagenul aplicat topic nu pătrunde pur și simplu până în derm pentru a se transforma în fibre noi de colagen. Produsele care conțin colagen pot avea rol de hidratare și de protejare a suprafeței pielii, dar aceasta este o discuție diferită de stimularea propriu-zisă a sintezei de colagen. Această distincție este importantă tocmai pentru că ne ajută să citim mai atent etichetele și promisiunile. Să înțelegem ce poate face un produs. Și, la fel de important, ce nu poate face.

Suplimentele cu colagen: ce ajunge, de fapt, în organism?

O altă zonă intens discutată este cea a suplimentelor.

Imaginea propusă de Dr. Clatici a făcut mecanismul ușor de înțeles. Colagenul este construit din aminoacizi – niște „piese de Lego” pe care organismul le folosește pentru a construi structuri noi.Atunci când consumăm un supliment pe bază de colagen, acesta nu ajunge în piele sub forma unei fibre intacte de colagen care se „lipește” acolo unde avem nevoie. Componentele sale sunt procesate, absorbite și utilizate de organism în funcție de mecanismele sale biologice. De aici și importanța termenilor pe care îi întâlnim pe etichete.

„Hidrolizat” descrie o formă în care structura mare a colagenului a fost fragmentată în peptide mai mici. „Marin” sau „bovin” indică sursa. Iar tipurile I, II, III și celelalte descriu forme diferite de colagen, cu localizări și funcții diferite în organism. Nu sunt termeni care răspund la aceeași întrebare. Și tocmai de aceea nu pot fi comparați simplist în logica „care este mai bun?”.

Vitamina C și mecanismele reale

Un loc aparte în discuție l-a avut vitamina C.

Nu ca ingredient la modă, ci ca element cu rol biologic esențial în sinteza colagenului. Organismul are nevoie de vitamina C pentru buna funcționare a unor mecanisme implicate în formarea fibrelor de colagen. În îngrijirea topică, produsele formulate corespunzător, utilizate constant pe o perioadă suficientă, pot avea la rândul lor un rol în rutina dermatologică. Și aici revine cuvântul care poate părea mai puțin spectaculos decât orice promisiune publicitară: consecvență.

Biologia nu funcționează în logica „astăzi am început, mâine văd rezultatul”. Funcționează în timp.

Mitul „celui mai bun”

Poate că unul dintre cele mai utile exerciții propuse de workshop a fost renunțarea la obsesia pentru superlative.

Care este cea mai bună cremă?

Cel mai bun supliment?

Cel mai bun tip de colagen?

Cea mai bună procedură?

Cea mai eficientă rutină?

În sănătate, răspunsul este rareori universal. Fiecare persoană are un anumit fond genetic, o anumită vârstă, un anumit stil de viață, o anumită istorie a expunerilor și propriile obiective. Ceea ce funcționează pentru un prieten poate să nu producă același rezultat pentru noi. Iar un produs excelent, utilizat într-un context nepotrivit, poate să nu fie deloc cea mai bună alegere. Poate tocmai de aceea întrebarea cu care Dr. Clatici a încheiat această parte a discuției merită păstrată mult după terminarea workshopului: „Mă ajută?” Nu „este viral?”. Nu „îl folosește toată lumea?”. Nu „are cele mai multe promisiuni pe ambalaj?”.

Ci: mă ajută pe mine, pentru nevoia mea reală?

Despre îmbătrânire, fără teamă

Dincolo de informațiile despre colagen, workshopul „Colagenii. Mituri și Adevăruri” a vorbit, în fond, despre felul în care ne raportăm la îmbătrânire.

Putem privi timpul ca pe un adversar. Sau îl putem privi ca pe un proces firesc, în care avem totuși o marjă importantă de alegere.

Nu ne putem schimba codul genetic. Nu putem opri timpul. Dar putem influența o parte dintre factorii externi care acționează asupra organismului nostru.

Putem folosi fotoprotecție. Putem renunța la fumat. Putem avea mai multă grijă la excese. Putem dormi mai bine. Putem alege o rutină adaptată. Putem citi o etichetă înainte de a cumpăra un produs doar pentru că este la modă. Și putem înțelege că prevenția nu este o intervenție spectaculoasă făcută o dată, ci suma unor gesturi aparent mici repetate suficient de mult timp.

Știința devine cu adevărat valoroasă atunci când poate fi folosită

Seria de workshopuri din cadrul DONA Lifestyle – ediția a doua își propune tocmai acest lucru: să creeze contexte în care informația medicală să poată ieși din limbajul strict de specialitate și să ajungă, clar și aplicat, la oameni.

În cadrul întâlnirii „Colagenii. Mituri și Adevăruri”, Dr. Victor Gabriel Clatici, Președintele Fundației Echilibru, a reușit să transforme un subiect extrem de prezent în conversația publică într-o discuție despre biologie, prevenție și alegeri asumate.

Fără promisiuni miraculoase. Fără răspunsuri universale. Dar cu un mesaj care poate fi mai valoros decât orice soluție rapidă: avem nevoie de o strategie pe termen lung. Pentru piele, pentru sănătate și, poate, pentru felul în care alegem să îmbătrânim.

Iar această strategie începe mai puțin spectaculos decât ne-am imagina. Începe cu informație corectă. Cu gesturi repetate. Cu echilibru. Și cu grija de a face, zi după zi, puțin mai mult din ceea ce ne ajută și puțin mai puțin din ceea ce ne face rău.