Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana

Cum influențează emoțiile, stresul și oboseala alegerile alimentare și ce putem face pentru a construi obiceiuri care susțin sănătatea și echilibrul pe termen lung.

În cadrul celei de-a doua ediții a programului DONA Lifestyle, participanții au avut oportunitatea de a explora unul dintre cele mai importante subiecte atunci când vine vorba despre controlul greutății și starea de bine: mâncatul emoțional. În workshopul susținut de Dr. Cosmina Vulpescu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, au fost abordate mecanismele care stau la baza foamei, poftei și sațietății, precum și modul în care stresul, oboseala și emoțiile ne influențează relația cu hrana. Alături de psihologul Lucia Popescu, participanții au descoperit că procesul de schimbare nu începe cu restricții alimentare, ci cu înțelegerea propriilor nevoi și cu dezvoltarea unei relații mai conștiente și mai echilibrate cu alimentația.

Când ne gândim la slăbit, de cele mai multe ori ne concentrăm asupra alimentelor. Căutăm dieta perfectă, încercăm să eliminăm zahărul, numărăm calorii, citim etichete și ne promitem că de luni vom fi mai disciplinați. Totuși, de multe ori, după câteva săptămâni, revenim la vechile obiceiuri și ne întrebăm unde am greșit.

Poate că răspunsul nu se află în farfurie.

Poate că adevărata întrebare nu este „Ce mănânc?”, ci „De ce mănânc?”.

Aceasta a fost una dintre ideile centrale ale workshopului „Înțelegerea mâncatului emoțional – primul pas spre slăbire”, susținut de Dr. Cosmina Vulpescu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, împreună cu psihologul Lucia Popescu, în cadrul celei de-a doua ediții Dona Lifestyle.

Întâlnirea a adus în atenția participanților un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai mult în ultimii ani, dar care continuă să fie insuficient înțeles: relația dintre emoții și comportamentul alimentar.

Pentru mulți dintre noi, mâncarea reprezintă mult mai mult decât o sursă de energie. Ea poate deveni o recompensă după o zi grea, o alinare în perioadele dificile sau chiar un refugiu atunci când ne confruntăm cu stres, anxietate ori oboseală. În aceste momente nu mai mâncăm pentru că organismul are nevoie de hrană, ci pentru că încercăm să ne reglăm emoțiile.

De ce este atât de greu să slăbim?

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise în cadrul workshopului a fost că procesul de slăbire nu înseamnă doar alegerea unor alimente mai sănătoase. Înainte de toate, este un proces de autocunoaștere.

Mulți oameni își propun să slăbească și pornesc la drum convinși că problema este lipsa voinței. Însă realitatea este mai complexă. De foarte multe ori, alegerile alimentare sunt influențate de factori pe care nici măcar nu îi conștientizăm.

Oboseala acumulată, stresul de la locul de muncă, lipsa somnului, conflictele emoționale sau simpla nevoie de confort pot influența semnificativ modul în care mâncăm.

Participanții au fost invitați încă de la început să privească alimentația dintr-o perspectivă diferită: să observe ce se întâmplă înainte de a mânca și după ce mănâncă.

Ce simt?

Ce gândesc?

Ce emoții sunt prezente?

Ce încearcă organismul să comunice?

Aceste întrebări simple pot deveni instrumente extrem de valoroase pentru oricine își dorește să își schimbe relația cu hrana.

Foamea și pofta nu sunt același lucru

O mare parte a discuției a fost dedicată diferenței dintre foamea fiziologică și pofta alimentară.

Deși folosim frecvent acești termeni ca și cum ar însemna același lucru, în realitate sunt două experiențe complet diferite.

Foamea reprezintă un semnal biologic autentic. Ea apare treptat și indică faptul că organismul are nevoie de energie. Poate fi însoțită de senzația de gol în stomac, scăderea energiei, dificultăți de concentrare sau iritabilitate.

Un aspect esențial este faptul că foamea adevărată nu este selectivă. Atunci când organismul are nevoie de hrană, aproape orice aliment poate satisface această nevoie.

Pofta, în schimb, apare brusc și este orientată către un aliment anume. Nu vrem orice fel de mâncare. Vrem exact acel desert, acea ciocolată sau acel produs pe care îl asociem cu plăcerea.

Această diferență aparent simplă poate deveni una dintre cele mai eficiente metode de autocontrol alimentar. Înainte de a mânca, merită să ne întrebăm: „Mi-e foame sau doar am poftă?”.

Ce se întâmplă în organism atunci când ne este foame?

Pentru a înțelege mai bine comportamentul alimentar, Dr. Cosmina Vulpescu a explicat mecanismele biologice care stau la baza foamei și sațietății.

Foamea este coordonată de un sistem extrem de complex în care sunt implicate stomacul, intestinul, creierul și numeroși hormoni. Printre aceștia se află grelina, hormonul care transmite creierului mesajul că organismul are nevoie de energie.

În același timp, creierul analizează informații primite din întregul organism: nivelul glicemiei, rezervele de energie și semnalele hormonale provenite din tractul digestiv și din țesutul adipos.

Acesta este motivul pentru care foamea poate fi percepută diferit de la o persoană la alta.

În mod similar funcționează și sațietatea. Organismul transmite constant semnale care indică faptul că necesarul alimentar a fost acoperit. Problema este că, de multe ori, nu mai suntem atenți la ele.

Mâncăm în grabă, în fața calculatorului, a televizorului sau a telefonului. Creierul nu mai procesează eficient informațiile primite și ajungem să consumăm mai mult decât avem nevoie.

Poate tocmai de aceea unul dintre cele mai simple și eficiente sfaturi pentru controlul greutății rămâne acela de a mânca încet și conștient.

Stresul – unul dintre cei mai importanți factori ai mâncatului emoțional

Dacă foamea este un proces biologic, pofta alimentară este adesea influențată de emoții.

Psihologul Lucia Popescu a explicat rolul cortizolului, hormonul asociat stresului. Atunci când organismul percepe o amenințare sau o situație dificilă, nivelul cortizolului crește.

Din perspectiva corpului, stresul înseamnă nevoie de energie. Problema este că organismul reacționează aproape la fel în fața unui pericol real și în fața unei zile tensionate la serviciu. În ambele situații încearcă să obțină rapid resurse pentru a face față provocării. De aceea, în perioadele stresante apar adesea poftele pentru dulciuri sau pentru alimente bogate în calorii.

Nu este vorba despre lipsă de voință. Este un răspuns biologic firesc. Înțelegerea acestui mecanism îi ajută pe oameni să privească cu mai multă blândețe propriile comportamente și să caute soluții eficiente în locul autocriticii.

Când mâncarea devine recompensă

Un alt subiect care a stârnit interes a fost legătura dintre alimentație și dopamină, neurotransmițătorul asociat plăcerii și recompensei.

Multe dintre alimentele pe care le considerăm „de confort” stimulează sistemul de recompensă al creierului. Pentru câteva momente ne simțim mai bine, mai relaxați și mai puțin preocupați de problemele cotidiene.

Același mecanism apare și în cazul altor comportamente moderne: utilizarea excesivă a telefonului, navigarea pe rețelele sociale sau consumul constant de conținut digital. Creierul caută plăcerea și recompensele rapide.

Mâncatul emoțional devine astfel una dintre numeroasele modalități prin care încercăm să obținem această stare de bine.

Experiențele participanților – lecții din viața reală

Unul dintre cele mai valoroase momente ale workshopului a fost dialogul deschis cu participanții.

O participantă a povestit că a descoperit o strategie simplă pentru gestionarea poftelor: amânarea.

Atunci când apare impulsul de a mânca, își propune să mai facă ceva înainte. Să răspundă la un mesaj, să termine o activitate sau să facă o scurtă pauză.

De multe ori, după zece minute, pofta dispare.

Această experiență a generat o discuție importantă despre faptul că impulsurile alimentare sunt adesea temporare și nu trebuie satisfăcute imediat.

Alți participanți au vorbit despre relația dintre stres și dulciuri, despre senzația de amețeală care apare în perioadele tensionate sau despre dificultățile întâlnite atunci când lucrează în ture de noapte.

Toate aceste exemple au demonstrat că nu există o singură cauză pentru creșterea în greutate și nici o singură soluție universală.

Somnul și hidratarea – doi aliați neglijați

Workshopul a evidențiat și rolul unor factori pe care îi ignorăm frecvent atunci când vorbim despre slăbit.

Primul este somnul. Lipsa somnului modifică echilibrul hormonal și crește dorința de a consuma alimente bogate în calorii. Organismul încearcă să compenseze lipsa de energie prin alimentație.

Al doilea este hidratarea. Setea poate fi confundată cu foamea, iar multe persoane ajung să mănânce atunci când organismul are nevoie, de fapt, de apă.

Sunt detalii aparent mici, dar care pot influența semnificativ succesul unui proces de slăbire.

Strategii simple pentru gestionarea poftelor

Atât Dr. Cosmina Vulpescu, cât și Lucia Popescu au împărtășit câteva dintre strategiile pe care le folosesc personal sau pe care le recomandă frecvent pacienților.

Un ceai cald seara.Câteva pagini citite înainte de culcare.Exerciții de respirație. Mișcare fizică. O plimbare scurtă. O pauză conștientă. Toate aceste obiceiuri au un element comun: oferă organismului o alternativă la mâncatul emoțional.  Nu elimină emoția, ci oferă o altă modalitate de gestionare a ei.

Primul pas spre slăbire începe cu autocunoașterea

Poate cea mai importantă concluzie a serii a fost aceea că nu există transformare durabilă fără înțelegerea propriei relații cu hrana.

Foamea, pofta, stresul, oboseala, lipsa somnului și emoțiile fac parte din aceeași ecuație.

Cu cât învățăm să le observăm mai bine, cu atât vom putea lua decizii mai conștiente și mai sănătoase.

Slăbirea nu începe atunci când eliminăm un aliment sau când alegem o dietă nouă. Începe în momentul în care ne oprim pentru câteva secunde și ne întrebăm sincer:Mi-e foame sau am nevoie de altceva?” Pentru că, uneori, organismul nu cere mâncare. Cere odihnă. Cere liniște. Cere atenție. Cere grijă.

Iar atunci când învățăm să ascultăm aceste mesaje, procesul de slăbire devine mai puțin o luptă și mai mult o călătorie de autocunoaștere și echilibru – exact spiritul pe care Dona Lifestyle își propune să îl promoveze prin fiecare ediție.

 

Ziua Mondială a Obezității – 4 martie

Obezitatea este o boală cronică, nu o lipsă de voință

Ziua Mondială a Obezității - Obezitatea este o boală cronică

În fiecare an, pe 4 martie, este marcată Ziua Mondială a Obezității, o inițiativă globală dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică ale secolului XXI.

Această zi reprezintă un moment important pentru a înțelege mai bine cauzele obezității și pentru a promova soluții concrete de prevenție, educație și tratament.

Obezitatea nu este doar o problemă estetică sau rezultatul unor alegeri individuale. Comunitatea medicală recunoaște astăzi că obezitatea este o boală cronică, influențată de factori biologici, genetici, metabolici, psihologici și sociali. Combaterea ei necesită o abordare complexă și multidisciplinară.

O problemă globală de sănătate publică

Obezitatea a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.

La nivel global, peste 1 miliard de persoane trăiesc cu obezitate, iar numărul acestora este în continuă creștere. În același timp, aproximativ 1 din 5 copii și adolescenți din lume sunt supraponderali sau obezi, ceea ce arată că problema începe tot mai devreme în viață.

Specialiștii estimează că, în absența unor măsuri eficiente, prevalența obezității va continua să crească semnificativ în următoarele decenii.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru numeroase afecțiuni cronice, printre care: diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, anumite tipuri de cancer, probleme articulare și de mobilitate.

Obezitatea în România

Și în România, obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.

Datele arată că aproximativ 4 milioane de români trăiesc cu obezitate, iar peste jumătate dintre adulți sunt supraponderali sau obezi. Situația este îngrijorătoare și în rândul copiilor și adolescenților, unde procentul celor cu exces ponderal este în creștere. Unele estimări arată că un sfert dintre copiii din România sunt supraponderali sau obezi, iar numărul acestora este în creștere. Aceste date subliniază nevoia unor programe de educație pentru sănătate, prevenție și intervenție timpurie.

Dona Lifestyle – program pentru managementul obezității

În acest context, Fundația Echilibru Vita Nuova derulează programul Dona Lifestyle, dedicat educației pentru sănătate și sprijinului pentru reducerea excesului World Obesity Day 4 martie - Conștientizarea obezității ponderal printr-o abordare multidisciplinară.

Programul oferă participanților acces la informații, resurse educative și suport practic pentru adoptarea unui stil de viață sănătos și pentru conștientizarea importanței reducerii excesului ponderal.

Participanții beneficiază de: evaluare medicală și monitorizarea parametrilor corporali, consiliere nutrițională personalizată, sprijin psihologic și motivațional, activități dedicate mișcării și stilului de viață activ, educație pentru sănătate și schimbare comportamentală, orientarea către servicii medicale de specialitate atunci când este necesar.

Calendar Dona Lifestyle – ediția II

Martie – 15 Aprilie – perioadă de înscrieri și recrutare.

Mai – Octombrie – intervenție activă (6 luni): nutriție, activitate fizică, workshopuri și suport pentru schimbare comportamentală.

Noiembrie – centralizarea rezultatelor programului.

Înscrieri deschise pentru Dona Lifestyle – ediția II

Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității, Fundația Echilibru Vita Nuova anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția a II-a a programului Dona Lifestyle.

Completează formularul de înscriere

Telefon informații: 0799 300 597

Pentru detalii complete despre program: Program multidisciplinar pentru slăbire sănătoasă – Dona Lifestyle

De ce obezitatea trebuie tratată ca o boală cronică

Mult timp, obezitatea a fost percepută exclusiv ca rezultat al unor alegeri individuale. În realitate, cercetările medicale arată că această afecțiune este rezultatul interacțiunii dintre numeroși factori: predispoziție genetică, modificări metabolice și hormonale, stil de viață sedentar, alimentație dezechilibrată, factori psihologici și emoționali, mediul social și economic. Din acest motiv, abordarea obezității trebuie să fie multidisciplinară, implicând medici, nutriționiști, psihologi și programe de educație pentru sănătate.

Ce putem face pentru prevenirea obezității

  • adoptarea unei alimentații echilibrate  prin consumul de alimente variate și bogate în nutrienți, reducerea zahărului și a alimentelor ultraprocesate.
  • activitate fizică regulată. Mișcarea zilnică contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la îmbunătățirea sănătății generale.
  • educație pentru sănătate. Informarea corectă despre obezitate și factorii care o influențează.
  • participarea la programe de sprijin și inițiative dedicate promovării sănătății.

Ziua Mondială a Obezității este o oportunitate de a înțelege mai bine această afecțiune și de a promova soluții reale pentru prevenirea și managementul ei.

Obezitatea este o boală cronică, iar prin informare, educație și sprijin putem contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții comunității.

Diete și Stil de Viață

Adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate este esențială pentru menținerea unui stil de viață sănătos. În continuare, vom explora diverse tipuri de diete care pot fi integrate într-un stil de viață sănătos, subliniind beneficiile și provocările fiecăreia.

 

Dieta Mediteraneană

Dieta mediteraneană este adesea considerată una dintre cele mai sănătoase diete datorită accentului pus pe consumul de alimente integrale și grăsimi sănătoase.

Beneficii:

  • Bogată în antioxidanți.
  • Poate reduce riscul de boli cardiovasculare.
  • Promovează longevitatea și bunăstarea generală.

Alimente principale:

  • Fructe și legume proaspete.
  • Pește și fructe de mare.
  • Ulei de măsline și nuci.

 

Dieta Vegetariană

Dieta vegetariană exclude carnea și se concentrează pe consumul de legume, fructe, leguminoase și cereale.

Beneficii:

  • Poate ajuta la reducerea riscului de boli cronice.
  • Susține pierderea în greutate.
  • Este prietenoasă cu mediul.

Provocări:

  • Necesitatea de a planifica atent pentru a asigura aportul suficient de proteine și nutrienți esențiali, cum ar fi vitamina B12 și fier.

 

Dieta Keto

Dieta ketogenică este bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, forțând corpul să ardă grăsimi pentru a produce energie.

Beneficii:

  • Poate conduce la pierderea rapidă în greutate.
  • Ajută la îmbunătățirea nivelului de zahăr din sânge și a sensibilității la insulină.

Provocări:

  • Poate fi dificil de menținut pe termen lung.
  • Poate provoca efecte secundare inițiale, cum ar fi oboseala și durerile de cap.

 

Dieta Intermittent Fasting

Intermittent fasting implică alternarea perioadelor de post cu perioadele de alimentație.

Beneficii:

  • Contribuie la pierderea în greutate și la reducerea grăsimii corporale.
  • Poate îmbunătăți sănătatea metabolică.
  • Reduce inflamația.

Provocări:

  • Poate fi dificil pentru început.
  • Necesită disciplină și planificare.

Concluzie

Fiecare dietă are avantajele și dezavantajele sale. Este important să alegi o dietă care se potrivește stilului tău de viață, preferințelor alimentare și nevoilor nutriționale pentru a asigura un echilibru sănătos și sustenabil. Consultați un specialist în nutriție sau un medic pentru a obține recomandările cele mai potrivite pentru voi.