Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Dincolo de cântar: pericolele ascunse ale obezității și legătura cu menopauza

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Trăim într-o lume care ne oferă mai multă hrană decât oricând, dar mai puțin timp pentru a mânca în liniște. O lume în care putem comanda o masă în câteva secunde, însă avem nevoie de voință, bani și organizare pentru a găti zilnic sănătos. Muncim așezați, ne deplasăm așezați, ne relaxăm în fața ecranelor și dormim tot mai puțin. Suntem permanent înconjurați de produse dense caloric, porții mari, publicitate și promisiuni de confort imediat.

În acest decor, obezitatea a devenit una dintre marile probleme de sănătate ale lumii moderne. Nu pentru că oamenii de astăzi ar fi devenit brusc mai leneși sau mai lipsiți de voință, ci pentru că biologia umană, construită să economisească energie, trăiește acum într-un mediu care o împinge aproape continuu spre consum și sedentarism.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată dimensiunea fenomenului: în 2022, unul din opt oameni de pe glob trăia cu obezitate. Aproximativ 2,5 miliarde de adulți aveau exces ponderal, iar 890 de milioane dintre ei aveau obezitate. Prevalența obezității la adulți s-a dublat cu mult față de 1990. În Regiunea Europeană a OMS, excesul ponderal și obezitatea afectează aproape 60% dintre adulți.

Aceste cifre nu descriu o problemă de aspect. Descriu o boală cronică și recidivantă, care poate afecta aproape fiecare organ, poate scurta viața și poate evolua mult timp fără semnale evidente. Iar pentru femei, perioada de perimenopauză și menopauză poate adăuga o nouă vulnerabilitate biologică peste presiunile deja existente.

Mai mult decât o problemă de voință

Multă vreme, obezitatea a fost redusă la o ecuație morală: cine se îngrașă „mănâncă prea mult și se mișcă prea puțin”. Ecuația energetică există, desigur — greutatea corporală este influențată de raportul dintre energia consumată și cea cheltuită. Dar explicația este incompletă.

Obezitatea apare prin interacțiunea dintre predispoziția genetică, mecanismele hormonale și neurologice care controlează foamea și sațietatea, somn, stres, medicamente, boli asociate, sănătate mintală și mediul în care trăim. Contează prețul alimentelor, accesul la spații sigure pentru mișcare, programul de lucru, educația pentru sănătate și felul în care industria proiectează, promovează și vinde produse alimentare.

Altfel spus, alegerile individuale contează, dar nu se fac în vid.

Lumea modernă a creat ceea ce specialiștii numesc un mediu „obezogen”: alimente bogate în calorii sunt ieftine, disponibile la orice oră și intens promovate; porțiile au crescut; deplasarea și munca necesită mai puțin efort fizic; iar privarea de somn și stresul cronic au devenit aproape normale. Responsabilitatea personală nu dispare, dar nici responsabilitatea societății nu poate fi ignorată.

De aceea, mesajul „slăbește și problema se rezolvă” este nu doar insuficient, ci uneori dăunător. El transformă o boală complexă într-un eșec de caracter, întârzie solicitarea ajutorului și alimentează ciclul dietelor severe, al pierderii și recâștigării în greutate.

Pericolul nu stă doar în kilograme

Indicele de masă corporală, sau IMC, este un instrument util pentru evaluarea populațiilor și pentru orientarea inițială în cabinet. Dar nu spune toată povestea unei persoane. Nu diferențiază masa musculară de masa grasă și nu arată unde este depozitată grăsimea.

Două persoane cu același IMC pot avea profiluri metabolice diferite. În același timp, un IMC care nu intră în categoria obezității nu exclude acumularea periculoasă de grăsime în jurul organelor. Din acest motiv, circumferința taliei, tensiunea arterială, glicemia, profilul lipidic, funcția hepatică și istoricul familial pot oferi informații pe care cântarul nu le arată.

Grăsimea subcutanată este cea pe care o putem prinde între degete. Grăsimea viscerală se află mai profund, în jurul organelor abdominale. Ea nu este un simplu depozit inert, ci un țesut biologic activ, implicat în inflamație, reglarea metabolismului și sensibilitatea la insulină. Acumularea ei se asociază cu un risc mai mare de diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și alte afecțiuni metabolice.

Acesta este primul mare pericol ascuns al obezității: ceea ce se întâmplă în interior poate fi mai important decât ceea ce se vede în oglindă.

Bolile care pot crește în tăcere

Rezistența la insulină și diabetul de tip 2

Cu mult înainte ca o persoană să primească diagnosticul de diabet, organismul poate deveni treptat mai puțin sensibil la insulină. Pancreasul compensează producând mai mult hormon, iar glicemia poate rămâne o vreme aparent normală. În această etapă, de multe ori nu există durere și nici simptome clare.

În timp, mecanismul de compensare poate ceda. Apar prediabetul și apoi diabetul de tip 2, cu riscuri pentru inimă, rinichi, ochi, nervi și circulație. Potrivit Institutului Național american pentru Diabet și Boli Digestive și Renale, aproape nouă din zece persoane cu diabet de tip 2 au exces ponderal sau obezitate.

Hipertensiunea și boala cardiovasculară

Tensiunea arterială crescută este numită adesea „ucigașul tăcut” tocmai pentru că poate afecta vasele de sânge, inima, creierul și rinichii fără să provoace simptome ani întregi. Obezitatea poate contribui la hipertensiune, la modificarea colesterolului, la inflamație și la suprasolicitarea inimii.

Infarctul sau accidentul vascular cerebral nu sunt întotdeauna începutul bolii; pot fi primul moment în care o boală veche devine vizibilă.

Ficatul gras metabolic

Ficatul poate acumula grăsime fără ca persoana să consume excesiv alcool și fără să doară. Afecțiunea este cunoscută în prezent drept boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice — MASLD — și poate evolua de la simpla încărcare grasă la inflamație, fibroză, ciroză și, în unele cazuri, insuficiență hepatică sau cancer hepatic.

Analizele hepatice pot fi uneori normale chiar dacă există steatoză. De aceea, riscul trebuie apreciat în contextul circumferinței abdominale, diabetului, trigliceridelor și al celorlalți factori metabolici, nu doar printr-o singură analiză.

Apneea obstructivă de somn

Sforăitul puternic, trezirile frecvente, durerile de cap dimineața și somnolența din timpul zilei sunt ușor puse pe seama stresului sau a vârstei. Uneori, însă, ele indică apnee de somn: episoade repetate în care respirația se oprește sau se reduce în timpul nopții.

Obezitatea este una dintre cauzele frecvente ale apneei obstructive la adulți. Netratată, aceasta se asociază cu hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet, accidente rutiere și o calitate scăzută a vieții. Se creează și un cerc vicios: somnul slab dereglează apetitul, scade energia pentru mișcare și poate îngreuna controlul greutății.

Rinichii — o victimă rar discutată

Obezitatea crește riscul bolii cronice de rinichi prin diabet și hipertensiune, dar poate afecta rinichii și independent de acestea. Boala renală evoluează adesea fără simptome până în stadii avansate. Un om se poate simți relativ bine în timp ce funcția renală scade treptat.

Riscul de cancer

Legătura dintre obezitate și cancer este încă insuficient cunoscută de public. Excesul de țesut adipos poate influența inflamația, insulina și nivelurile unor hormoni care participă la dezvoltarea anumitor tumori.

Sursele oncologice internaționale asociază excesul ponderal și obezitatea cu mai multe tipuri de cancer, printre care cancerul endometrial, cancerul de sân după menopauză, cancerul colorectal, renal, hepatic, ovarian, pancreatic și al vezicii biliare. Aceasta nu înseamnă că o persoană cu obezitate va dezvolta cancer și nici că greutatea este singura cauză. Înseamnă că riscul statistic este mai mare și că prevenția greutății excesive are și o dimensiune oncologică.

Articulațiile, mobilitatea și pierderea independenței

Greutatea suplimentară solicită genunchii, șoldurile și coloana, dar efectul nu este exclusiv mecanic. Inflamația asociată excesului de țesut adipos poate contribui și ea la degradarea articulară. Durerea reduce mișcarea, lipsa mișcării favorizează pierderea musculară, iar slăbiciunea musculară face activitatea și mai dificilă.

În timp, cercul poate duce la limitarea mobilității și la pierderea independenței — un risc deosebit de important după vârsta mijlocie.

Sănătatea mintală și povara stigmatizării

Obezitatea nu afectează doar corpul. Depresia, anxietatea, tulburările de alimentație, imaginea corporală negativă și izolarea socială se pot intersecta cu ea într-o relație bidirecțională.

La acestea se adaugă stigmatizarea. Persoanele cu obezitate pot fi judecate la școală, la locul de muncă și chiar în sistemul medical. Unele evită consultațiile de teamă că orice simptom va fi pus automat pe seama greutății. Ironia crudă este că rușinea prezentată drept „motivație” poate îndepărta omul exact de îngrijirea de care are nevoie.

Femeile nu trăiesc obezitatea la fel

Biologia, etapele reproductive și presiunea socială fac ca experiența femeilor să fie diferită. Sarcina, sindromul ovarelor polichistice, unele tratamente, distribuția grăsimii și schimbările hormonale pot influența riscul metabolic. În același timp, femeile sunt evaluate social mai sever după aspect și sunt ținta unei industrii uriașe a dietelor.

În jurul vârstei de 40–50 de ani, această presiune se întâlnește cu perimenopauza. Multe femei observă că talia se modifică, masa musculară scade și metodele care funcționau înainte nu mai dau aceleași rezultate. Răspunsul grăbit — „este doar vârsta” — ratează o oportunitate importantă de prevenție.

Ce face menopauza și ce nu face

Menopauza nu explică singură toate kilogramele acumulate la mijlocul vieții. Înaintarea în vârstă rămâne un motor important al creșterii ponderale: masa musculară tinde să scadă, necesarul energetic se reduce, activitatea fizică se poate diminua, iar somnul și stresul se schimbă.

Scăderea estrogenului aduce însă o modificare specifică: favorizează redistribuirea grăsimii spre abdomen. Datele longitudinale din studiul SWAN au arătat că tranziția menopauzală se asociază cu o accelerare a acumulării grăsimii viscerale și cu schimbări ale compoziției corporale. Cântarul poate crește puțin, dar corpul se poate schimba mult: mai puțin mușchi, mai multă grăsime și o proporție mai mare din aceasta în jurul organelor.

Aceasta este diferența importantă. Nu este vorba doar despre „câte kilograme”, ci despre locul în care se depun și despre țesutul care se pierde.

În aceeași perioadă, pot crește colesterolul LDL, trigliceridele, tensiunea și rezistența la insulină. Somnul este adesea fragmentat de bufeuri și transpirații nocturne. După menopauză se accelerează și pierderea de masă osoasă. O femeie poate ajunge astfel prinsă între trei riscuri care se alimentează reciproc: mai multă grăsime viscerală, mai puțină masă musculară și oase mai fragile.

O problemă de sănătate, nu o sentință

A vorbi despre pericolele obezității nu înseamnă a speria sau a culpabiliza. Riscul nu este destin. El poate fi identificat, redus și tratat.

Primul obiectiv nu ar trebui să fie o cifră idealizată pe cântar, ci o evaluare corectă:

greutate, IMC și circumferința taliei;
tensiune arterială;
glicemie și, când este indicat, hemoglobină glicată;
colesterol total, LDL, HDL și trigliceride;
evaluarea ficatului și a funcției renale în funcție de risc;
calitatea somnului și semnele de apnee;
medicamente care pot favoriza creșterea în greutate;
simptomele perimenopauzei sau menopauzei;
istoricul personal și familial;
sănătatea mintală și eventualele episoade de alimentație compulsivă.

O evaluare bună nu se termină cu îndemnul „mâncați mai puțin”. Ea încearcă să afle ce mecanisme întrețin problema în cazul acelei persoane.

Ce înseamnă, realist, tratamentul

Schimbările de stil de viață rămân fundamentale, dar trebuie să fie sustenabile. Alimentația sănătoasă nu înseamnă înfometare, iar mișcarea nu trebuie folosită ca pedeapsă pentru ceea ce am mâncat.

Pentru femeia aflată la menopauză, protejarea masei musculare este esențială. Exercițiile de forță, adaptate nivelului de pregătire și bolilor existente, ar trebui să stea alături de activitatea aerobă. Aportul adecvat de proteine, legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale și grăsimile nesaturate pot susține sațietatea și sănătatea metabolică. Somnul, gestionarea stresului și tratarea simptomelor menopauzei nu sunt detalii, ci părți ale aceluiași plan.

Uneori, prevenirea creșterii suplimentare în greutate este deja un succes. Atunci când există obezitate, o scădere de 5–10% din greutatea inițială poate îmbunătăți glicemia, tensiunea, lipidele și alți markeri de risc. Beneficiile nu trebuie anulate mental doar pentru că persoana nu a ajuns la o „greutate ideală”.

Pentru unele paciente, intervențiile comportamentale nu sunt suficiente. Medicamentele antiobezitate pot fi indicate după evaluarea beneficiilor, riscurilor, contraindicațiilor și costurilor. Pentru obezitatea severă sau asociată cu boli importante, procedurile endoscopice ori chirurgia metabolică pot fi opțiuni. Aceste tratamente nu sunt scurtături și nici dovezi ale unui eșec personal; sunt instrumente medicale pentru o boală cronică.

Terapia hormonală a menopauzei are un alt rol. Ea poate fi eficientă pentru bufeuri, transpirații nocturne și alte simptome, după evaluare individuală, dar nu este un tratament pentru slăbit. Unele efecte asupra distribuției grăsimii pot fi modeste, iar un beneficiu indirect poate apărea dacă ameliorarea somnului și a simptomelor face mai ușoară menținerea obiceiurilor sănătoase.

Nu putem trata individual o problemă produsă și social

Nicio consultație nu poate compensa singură un mediu în care alimentele sănătoase sunt scumpe sau greu accesibile, copiii sunt expuși permanent marketingului pentru produse nesănătoase, orașele descurajează mersul pe jos, iar programul de muncă lasă prea puțin timp pentru somn și gătit.

Prevenția reală cere politici publice: alimente sănătoase accesibile, etichetare clară, protejarea copiilor de marketing agresiv, spații sigure pentru mișcare, educație nutrițională și acces la tratament bazat pe dovezi. Cere și un sistem medical care să recunoască obezitatea devreme, înainte ca primul semn vizibil să fie diabetul, infarctul, ciroza sau pierderea mobilității.

Iar în sănătatea femeilor, menopauza trebuie privită ca o fereastră de prevenție. Nu doar ca final al perioadei reproductive, ci ca un moment în care riscul cardiovascular, metabolic, osos și oncologic poate fi reevaluat.

Mesajul pe care trebuie să-l schimbăm

Timp de decenii, societatea le-a spus persoanelor cu obezitate că problema lor este vizibilă și soluția este simplă. Medicina modernă arată exact contrariul: cele mai importante consecințe pot fi invizibile, iar soluția este complexă.

Nu avem nevoie de mai multă rușine. Avem nevoie de depistare mai devreme, conversații mai bune, tratamente accesibile și obiective realiste.

Iar femeilor care ajung la menopauză și simt că propriul corp „nu le mai ascultă” trebuie să le spunem adevărul complet: organismul nu este defect și nu le-a trădat. Biologia s-a schimbat, mediul nu le ajută, iar riscurile merită evaluate. Există însă intervenții eficiente și niciodată nu este prea târziu pentru a proteja mușchii, inima, oasele, somnul și sănătatea metabolică.

Obezitatea este una dintre marile boli ale lumii moderne. Menopauza îi poate amplifica unele mecanisme, dar nu transformă viitorul într-o sentință. Pericolul real nu este doar ceea ce arată cântarul. Este ceea ce poate evolua în tăcere atunci când reducem o problemă medicală la aspect, voință și vinovăție.

Tocmai această nevoie de informare, prevenție și sprijin dedicat sănătății femeii se regăsește în DONA Lifestyle, eveniment ajuns la cea de-a doua ediție, care aduce în prim-plan soluții pentru o viață mai sănătoasă și echilibrată.

Sfat! Solicitați o evaluare dacă observați o creștere rapidă sau inexplicabilă în greutate, o modificare importantă a taliei, tensiune crescută, sete ori urinări frecvente, sforăit puternic și somnolență diurnă, dureri articulare care limitează mișcarea sau simptome menopauzale care afectează somnul și viața de zi cu zi. Chiar și în absența simptomelor, controalele periodice pot identifica hipertensiunea, prediabetul, dislipidemia, afectarea ficatului sau a rinichilor înainte de apariția complicațiilor.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul medical individualizat.

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

De la controlul foamei și al sațietății la schimbarea comportamentelor alimentare: ce pot face noile medicamente anti-obezitate, unde se termină promisiunea lor și de ce tratamentul trebuie construit în jurul persoanei, nu doar al cântarului.

Puține tratamente medicale au intrat atât de repede în conversația publică precum terapiile din familia GLP-1. În numai câțiva ani, numele unor medicamente destinate inițial controlului diabetului de tip 2 au ajuns să fie asociate, aproape reflex, cu slăbirea rapidă. Au apărut mărturii spectaculoase, fotografii „înainte și după”, recomandări între prieteni, oferte pe internet și promisiunea seducătoare că o problemă complicată ar putea fi rezolvată printr-o injecție administrată săptămânal.

Dincolo de entuziasm există însă o realitate medicală mult mai nuanțată. Terapiile GLP-1 pot produce scăderi importante în greutate și pot îmbunătăți anumiți indicatori metabolici. Pentru unii pacienți, ele pot schimba radical traiectoria unei boli cronice. Dar nu sunt produse cosmetice, nu sunt potrivite pentru oricine și nu înlocuiesc evaluarea medicală, alimentația adaptată, mișcarea și schimbarea comportamentelor care au contribuit la creșterea în greutate.

Aceasta a fost și tema centrală a workshopului „Terapii moderne de slăbire (GLP-1 & co)”, susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul programului DONA Lifestyle. Întâlnirea nu a pornit de la întrebarea „ce medicament slăbește cel mai repede?”, ci de la una mult mai utilă: ce loc poate ocupa medicația într-un proces real, sigur și sustenabil de schimbare?

Obezitatea nu este un eșec de voință

Înțelegerea terapiilor moderne începe cu renunțarea la o prejudecată: aceea că persoana care trăiește cu obezitate ar trebui doar „să mănânce mai puțin și să se miște mai mult”. Greutatea corporală este influențată de factori biologici, hormonali, genetici, psihologici, sociali și de mediu. Somnul insuficient, stresul cronic, anumite medicamente, tulburările de comportament alimentar, accesul permanent la alimente foarte dense caloric și istoricul dietelor restrictive pot modifica foamea, sațietatea și răspunsul organismului la scăderea în greutate.

Organizația Mondială a Sănătății descrie obezitatea drept o boală cronică și recidivantă, care necesită îngrijire completă și de lungă durată. În ghidul global publicat în 2025, OMS a formulat recomandări condiționate pentru utilizarea pe termen lung a terapiilor GLP-1 la adulții cu obezitate, subliniind simultan că medicația trebuie integrată într-o abordare care include alimentație sănătoasă, activitate fizică și sprijin din partea profesioniștilor din sănătate.

Această perspectivă schimbă întrebarea. Nu mai căutăm vinovatul și nu mai interpretăm recâștigarea kilogramelor ca dovadă de slăbiciune. Căutăm mecanismele care întrețin boala și construim o intervenție suficient de complexă pentru viața reală a pacientului.

Ce este GLP-1 și de ce influențează foamea

GLP-1 este prescurtarea de la „glucagon-like peptide-1”, un hormon eliberat în mod natural în intestin după masă. El participă la comunicarea dintre tubul digestiv, pancreas și creier și contribuie la reglarea glicemiei, a apetitului și a sațietății.

Agoniștii receptorului GLP-1 sunt molecule care imită sau amplifică anumite efecte ale acestui hormon. În funcție de substanță, ele pot:

stimula eliberarea de insulină atunci când glicemia este crescută;
reduce secreția de glucagon, hormon implicat în creșterea glicemiei;
încetini golirea gastrică, mai ales în anumite etape ale tratamentului;
amplifica semnalele de sațietate;
reduce foamea, preocuparea persistentă pentru mâncare și dimensiunea porțiilor.

Tirzepatida acționează atât asupra receptorului GLP-1, cât și asupra receptorului GIP, un alt hormon intestinal implicat în răspunsul metabolic după masă. Din acest motiv este descrisă ca agonist dual GIP/GLP-1, chiar dacă, în conversația curentă, este adesea inclusă în aceeași categorie largă a „medicamentelor GLP-1”.

Pentru pacient, aceste mecanisme nu se traduc doar prin „nu mai am poftă”. Unele persoane descriu diminuarea zgomotului mental legat de mâncare: mai puține gânduri repetitive despre următoarea masă, o capacitate mai bună de a se opri și o distanță mai mare între impuls și acțiune. Această fereastră poate fi extrem de valoroasă. Ea poate crea spațiu pentru învățarea unor comportamente noi. Dar fereastra nu trebuie confundată cu schimbarea însăși.

De ce aceste terapii au schimbat medicina obezității

Medicamente pentru scăderea în greutate au existat de multe decenii. Unele au fost retrase sau și-au limitat utilizarea din cauza eficienței modeste ori a problemelor de siguranță. Noutatea terapiilor moderne nu constă doar în faptul că reduc pofta de mâncare, ci în amploarea rezultatelor observate în studiile clinice și în efectele metabolice asociate.

În studiul STEP 1, adulți cu suprapondere sau obezitate, fără diabet, au primit semaglutidă 2,4 mg sau placebo, ambele grupuri beneficiind de intervenție asupra stilului de viață. După 68 de săptămâni, scăderea medie a greutății a fost de aproximativ 14,9% în grupul cu semaglutidă, comparativ cu 2,4% în grupul placebo.

În studiul SURMOUNT-1, tirzepatida administrată timp de 72 de săptămâni a produs, în funcție de doză, scăderi medii ale greutății de aproximativ 15% până la 20,9%, față de aproximativ 3,1% cu placebo. Acestea sunt medii de grup, nu garanții individuale. Unii participanți au slăbit mai mult, alții mai puțin, iar o parte au întrerupt tratamentul, inclusiv din cauza reacțiilor adverse.

Beneficiul potențial nu se oprește la cântar. Studiul SELECT, care a inclus peste 17.000 de adulți cu suprapondere sau obezitate și boală cardiovasculară cunoscută, dar fără diabet, a arătat că semaglutida a redus riscul relativ al unui eveniment cardiovascular major cu aproximativ 20% față de placebo. Rezultatul nu înseamnă că orice persoană care dorește să slăbească va obține automat protecție cardiovasculară. Studiul a analizat o populație bine definită, cu risc cardiovascular preexistent, iar aplicarea concluziilor trebuie făcută medical, nu publicitar.

Aceste date au mutat tratamentul obezității într-o etapă nouă. Pentru prima dată, medicația poate produce la unii pacienți rezultate apropiate de amplitudinea observată anterior mai ales după intervenții bariatrice. Totuși, comparația nu trebuie redusă la un clasament între „injecție” și „operație”. Sunt intervenții diferite, cu indicații, riscuri, costuri și cerințe de monitorizare diferite.

Cine poate fi candidat pentru tratament

Terapiile GLP-1 pentru slăbit nu ar trebui alese după modelul „a funcționat pentru cineva cunoscut, deci va funcționa și pentru mine”. Eligibilitatea depinde de produsul autorizat, de indicațiile sale, de indicele de masă corporală, de bolile asociate, de tratamentele existente și de evaluarea raportului dintre beneficii și riscuri.

În general, medicamentele autorizate pentru managementul greutății sunt destinate adulților cu obezitate sau anumitor adulți cu suprapondere și cel puțin o problemă de sănătate asociată greutății. Criteriile exacte diferă și trebuie verificate în informația oficială a fiecărui produs și în recomandările locale. Utilizarea unei substanțe aprobate pentru diabet, exclusiv în scopul slăbirii, nu este echivalentă automat cu utilizarea unui produs autorizat pentru managementul obezității.

O evaluare serioasă poate include:

istoricul greutății și al tentativelor anterioare de slăbire;
tiparele de foame, sațietate și mâncat emoțional;
bolile metabolice, cardiovasculare, digestive, endocrine sau renale;
antecedentele personale și familiale relevante;
medicamentele și suplimentele deja utilizate;
analize și investigații alese în funcție de contextul clinic;
sănătatea psihică și posibilele tulburări de comportament alimentar;
obiectivele pacientului, resursele sale și capacitatea de a participa la monitorizare.

Lista nu este un set universal de teste pe care orice persoană trebuie să le facă înainte de tratament. Este o ilustrare a motivului pentru care prescripția nu poate fi înlocuită de un chestionar superficial sau de o achiziție online.

Ce înseamnă un rezultat bun

În cultura dietelor, succesul este adesea redus la numărul de kilograme pierdute. În medicină, rezultatul trebuie privit mai larg. O scădere ponderală moderată poate avea valoare dacă este însoțită de îmbunătățirea tensiunii arteriale, a glicemiei, a mobilității, a somnului, a capacității de efort și a calității vieții.

La fel de importantă este compoziția corporală. În orice proces semnificativ de slăbire se poate pierde nu doar grăsime, ci și masă slabă. De aceea, alimentația trebuie să asigure un aport proteic individualizat, iar mișcarea ar trebui să includă, când starea de sănătate permite, exerciții de forță sau rezistență adaptate. Obiectivul nu este un regim hiperproteic aplicat tuturor, ci protejarea funcției musculare printr-un plan construit în funcție de vârstă, afecțiuni, toleranță și nivel de activitate.

Un rezultat bun mai înseamnă și:

reducerea episoadelor de mâncat impulsiv;
recunoașterea mai clară a foamei și sațietății;
mese suficient de nutritive, chiar dacă porțiile devin mai mici;
hidratare adecvată;
prevenirea constipației și a carențelor;
o relație mai puțin conflictuală cu mâncarea;
capacitatea de a menține noile comportamente în perioadele de stres.

Reacțiile adverse: frecvente nu înseamnă neimportante

Cele mai frecvente reacții adverse ale terapiilor GLP-1 sunt digestive: greață, vărsături, diaree, constipație, durere sau disconfort abdominal. Intensitatea lor poate fi mai mare la începutul tratamentului sau după creșterea dozei. Tocmai de aceea, schemele de administrare presupun de regulă titrare graduală, conform informațiilor oficiale și deciziei medicului.

Mesele foarte mari, consumul rapid, alimentele cu densitate calorică ridicată și ignorarea senzației de sațietate pot accentua disconfortul la unele persoane. În practică, pacientul trebuie ajutat să-și adapteze ritmul, porțiile și compoziția meselor, fără să ajungă la restricții extreme.

Există și riscuri mai puțin frecvente, dar relevante, care diferă în funcție de substanță, produs și profilul pacientului. Informațiile oficiale menționează precauții sau riscuri precum pancreatita acută, problemele vezicii biliare, deshidratarea și afectarea renală secundară reacțiilor digestive severe, hipoglicemia atunci când tratamentul este asociat cu anumite medicamente pentru diabet și agravarea unor probleme digestive severe. Unele produse au contraindicații sau avertismente specifice privind anumite afecțiuni endocrine ori antecedente personale și familiale.

Un articol nu poate transforma aceste informații într-o listă de autodiagnostic. Mesajul util este altul: durerea abdominală severă sau persistentă, vărsăturile repetate, incapacitatea de hidratare și orice simptom neobișnuit important trebuie discutate rapid cu medicul. Tratamentul nu se crește, nu se oprește și nu se reia după sfaturi primite din social media.

De ce cumpărarea de pe internet este un risc real

Popularitatea a creat o piață paralelă. Produse falsificate, preparate neautorizate, concentrații diferite, lanțuri de frig întrerupte și instrucțiuni de dozare confuze au fost raportate atât în Statele Unite, cât și în Europa.

EMA a avertizat asupra creșterii accentuate a medicamentelor ilegale comercializate online în Uniunea Europeană, inclusiv produse promovate drept agoniști GLP-1. OMS a atras atenția că cererea mare a favorizat răspândirea produselor falsificate sau de calitate inferioară. FDA a raportat erori de dozare la produse preparate neaprobate, uneori cu doze de mai multe ori mai mari decât cele intenționate și cu reacții care au necesitat îngrijire medicală sau spitalizare.

Prețul mai mic, livrarea fără consult și promisiunea unei doze „mai puternice” nu sunt avantaje. Sunt semnale de alarmă. Un medicament injectabil trebuie obținut printr-un circuit legal, cu prescripție, trasabilitate, condiții corecte de păstrare și posibilitatea reală de a contacta un profesionist în cazul unei probleme.

De ce kilogramele pot reveni după oprire

Una dintre cele mai importante informații despre tratament este și una dintre cele mai puțin atractive comercial: pentru multe persoane, obezitatea necesită management de lungă durată.

În extensia studiului STEP 1, la un an după întreruperea semaglutidei și a intervenției structurate asupra stilului de viață, participanții au recâștigat, în medie, aproximativ două treimi din greutatea pierdută anterior. O parte dintre îmbunătățirile cardiometabolice s-au apropiat de valorile inițiale.

Acest rezultat nu demonstrează că tratamentul „nu funcționează”. Arată că efectul farmacologic nu continuă după ce medicamentul dispare din organism și că mecanismele biologice care favorizează recâștigarea greutății rămân active. Același principiu există în multe boli cronice: tensiunea arterială poate crește după oprirea tratamentului antihipertensiv, iar glicemia se poate deteriora după întreruperea terapiei antidiabetice.

Planul de durată trebuie discutat înainte de prima doză, nu atunci când pacientul rămâne fără tratament. Întrebările esențiale sunt:

Care este obiectivul medical?
Cum va fi evaluat răspunsul?
Ce se întâmplă dacă reacțiile adverse sunt greu de tolerat?
Ce comportamente vor fi exersate în perioada în care foamea este mai ușor de gestionat?
Care este strategia dacă doza se reduce sau tratamentul se întrerupe?
Cum vor fi monitorizate greutatea, compoziția corporală și bolile asociate.

Medicamentul nu poate învăța în locul pacientului

În workshop, Dr. Florin Ioan Bălănică a insistat asupra ideii că tratamentul poate ajuta, dar nu poate construi singur o viață nouă. Aceasta este, probabil, distincția care separă o intervenție medicală responsabilă de o cură de slăbire.

Medicamentul poate diminua foamea și poate face porțiile mai ușor de controlat. Nu poate decide ce cumpărăm, cum ne organizăm mesele, cum răspundem stresului, ce facem când dormim prost sau cum revenim după o perioadă dificilă. Nu poate crea motivație pe termen lung și nu poate vindeca automat rușinea, anxietatea sau relația conflictuală cu propriul corp.

Intervenția comportamentală nu trebuie redusă la o foaie cu alimente permise și interzise. Ea poate include:

identificarea momentelor în care mâncatul răspunde unei emoții, nu foamei fiziologice;
organizarea mediului alimentar de acasă și de la serviciu;
planificarea unor mese suficiente și previzibile;
dezvoltarea toleranței la disconfort și la impuls;
somn, recuperare și gestionarea stresului;
mișcare funcțională adaptată bolilor și capacității individuale;
obiective măsurabile, dar suficient de flexibile pentru viața reală.

Schimbarea durabilă nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă capacitatea de a reveni. Un weekend dezechilibrat nu anulează procesul, după cum un număr bun pe cântar nu dovedește că toate comportamentele s-au schimbat.

GLP-1 sau chirurgie bariatrică?

Întrebarea apare frecvent ca și cum ar exista un câștigător universal. Nu există. Alegerea depinde de severitatea obezității, bolile asociate, istoricul tratamentelor, riscul operator, preferințele persoanei și expertiza echipei medicale.

Ghidul comun ASMBS–IFSO din 2022 recomandă chirurgia metabolică și bariatrică pentru persoanele cu un IMC de cel puțin 35 kg/m², indiferent de prezența comorbidităților, și arată că aceasta trebuie luată în considerare la persoane cu boală metabolică și IMC între 30 și 34,9 kg/m². Sunt recomandări internaționale, iar decizia individuală trebuie raportată la evaluarea multidisciplinară și la practica locală.

Chirurgia poate produce o scădere ponderală importantă și durabilă, dar presupune riscuri operatorii, monitorizare pe viață, adaptarea alimentației și supravegherea posibilelor carențe. Medicația este mai puțin invazivă, dar poate necesita administrare îndelungată, are reacții adverse, costuri și posibilitatea recâștigării greutății după întrerupere.

Niciuna dintre opțiuni nu elimină nevoia de schimbare comportamentală. Un stomac mai mic și o foame farmacologic diminuată modifică terenul biologic; nu rescriu automat obiceiurile, contextul social și mecanismele emoționale.

Șapte idei pe care merită să le păstrăm

1. Obezitatea este o boală complexă

Nu se explică printr-o singură alegere și nu se tratează prin rușinare. Responsabilitatea personală este importantă, dar trebuie separată de vinovăție.

2. Terapiile GLP-1 pot fi foarte eficiente

Studiile au arătat scăderi ponderale relevante și, în anumite populații, beneficii metabolice și cardiovasculare. Eficiența este reală, dar rezultatul individual nu poate fi garantat.

3. Indicația medicală contează

Aceste medicamente nu sunt destinate automat oricărei persoane care dorește să piardă câteva kilograme. Alegerea corectă pornește de la diagnostic și de la raportul beneficiu–risc.

4. Monitorizarea nu este opțională

Doza, toleranța, hidratarea, alimentația, bolile asociate și răspunsul la tratament trebuie urmărite. „Mi-a spus cineva cum se face” nu este monitorizare.

5. Mai puțină foame nu înseamnă automat nutriție mai bună

Când apetitul scade mult, devine și mai important ca mesele rămase să furnizeze proteine, fibre, micronutrienți și lichide suficiente.

6. Oprirea tratamentului trebuie planificată

Recâștigarea greutății este frecventă. Strategia de menținere trebuie discutată din timp și adaptată evoluției pacientului.

7. Schimbarea comportamentală rămâne centrul procesului

Medicamentul poate reduce rezistența biologică la schimbare. Pacientul, susținut de echipa sa, este cel care transformă această oportunitate în obiceiuri.

Mituri frecvente despre terapiile GLP-1

„Dacă îmi taie pofta de mâncare, pot mânca orice”

Cantitatea poate scădea, dar calitatea alimentației rămâne decisivă pentru masa musculară, tranzit, energie și sănătatea metabolică. Porțiile mici de alimente foarte procesate nu construiesc automat o alimentație echilibrată.

„Reacțiile digestive arată că medicamentul funcționează”

Nu. Greața și vărsăturile nu sunt obiective terapeutice. Reacțiile persistente sau severe necesită evaluare și, uneori, ajustarea ori întreruperea tratamentului.

„Dacă nu slăbesc la fel ca în studiile clinice, tratamentul a eșuat”

Procentele publicate sunt medii. Răspunsul diferă, iar succesul include și efectele asupra glicemiei, tensiunii, mobilității, somnului și calității vieții. Medicul stabilește criteriile de continuare sau schimbare.

„După ce ajung la greutatea dorită, problema este rezolvată”

Obezitatea are tendință de recidivă. Menținerea este o etapă activă, nu absența tratamentului. Ea poate necesita în continuare medicație, monitorizare și intervenție comportamentală.

„Produsele cumpărate online sunt aceleași, doar mai ieftine”

Nu există această garanție. Produsele ilegale sau falsificate pot conține altă substanță, o doză greșită ori ingrediente necunoscute și pot fi transportate sau păstrate necorespunzător.

Întrebări frecvente

Cât de repede se slăbește cu un tratament GLP-1?

Ritmul diferă între persoane și depinde de substanță, doză, toleranță, aderență și intervenția asociată. Doza se crește de regulă progresiv, iar obiectivul nu este cea mai rapidă scădere posibilă, ci una eficientă și sigură.

Toate medicamentele GLP-1 sunt identice?

Nu. Diferă prin moleculă, mecanism, indicație, dozaj, dispozitiv, rezultate și profil de siguranță. Un produs autorizat pentru diabet nu trebuie considerat interschimbabil, fără evaluare, cu unul autorizat pentru managementul greutății.

Se pot utiliza în sarcină?

OMS exclude femeile însărcinate din recomandarea privind tratamentul de lungă durată al obezității cu aceste terapii. Pentru sarcină, alăptare sau planificarea unei sarcini este necesară discuția cu medicul și respectarea informațiilor oficiale ale produsului.

Este obligatoriu sportul?

Mișcarea nu este o pedeapsă pentru ceea ce am mâncat. Ea susține sănătatea cardiovasculară, funcția musculară, mobilitatea și menținerea greutății. Tipul și intensitatea trebuie adaptate diagnosticului, vârstei și capacității persoanei.

Pot lua tratamentul dacă nu am diabet?

Există produse autorizate pentru managementul greutății la anumite persoane fără diabet. Eligibilitatea nu poate fi stabilită doar din dorința de a slăbi; este necesară evaluarea medicală.

Care este „cea mai bună” terapie?

Cea mai bună opțiune este cea indicată corect, acceptată de pacient, tolerată, monitorizată și integrată într-un plan realist. Pentru unii poate fi medicația, pentru alții chirurgia bariatrică, iar pentru alții intervenția comportamentală fără tratament farmacologic.

Dincolo de injecție: întrebarea care contează

Terapiile GLP-1 au schimbat medicina obezității pentru că au demonstrat că biologia foamei poate fi influențată mai eficient decât în trecut. Ele au oferit o opțiune importantă unor oameni care au încercat repetat să slăbească și s-au lovit de recâștigarea kilogramelor, de foame intensă și de complicații metabolice.

Dar adevărata miză nu este să alegem între entuziasm și respingere. Este să folosim instrumentul potrivit, pentru persoana potrivită, la momentul potrivit și cu un plan care continuă dincolo de acul seringii.

Întrebarea utilă nu este doar „cât pot slăbi?”, ci și: ce voi construi în perioada în care schimbarea devine mai posibilă?

Atunci când tratamentul este recomandat responsabil, monitorizat medical și însoțit de intervenție nutrițională, comportamentală și de mișcare adaptată, el poate deveni parte dintr-un proces autentic de recuperare a sănătății. Nu o scurtătură. Nu o promisiune fără costuri. Ci un sprijin medical într-un drum pe care pacientul nu trebuie să-l parcurgă singur.

Articolul a fost realizat pornind de la workshopul „Terapii moderne de slăbire (GLP-1 & co)”, susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul programului DONA Lifestyle, și a fost completat cu informații din ghiduri, documente oficiale și studii clinice. Materialul are scop informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandarea medicală individuală.

Surse și lecturi suplimentare

World Health Organization. WHO issues global guideline on the use of GLP-1 medicines in treating obesity (2025): https://www.who.int/news/item/01-12-2025-who-issues-global-guideline-on-the-use-of-glp-1-medicines-in-treating-obesity
Wilding JPH et al. Once-Weekly Semaglutide in Adults with Overweight or Obesity. New England Journal of Medicine (STEP 1, 2021): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33567185/
Jastreboff AM et al. Tirzepatide Once Weekly for the Treatment of Obesity. New England Journal of Medicine (SURMOUNT-1, 2022): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35658024/
Lincoff AM et al. Semaglutide and Cardiovascular Outcomes in Obesity without Diabetes. New England Journal of Medicine (SELECT, 2023): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37952131/
Wilding JPH et al. Weight regain and cardiometabolic effects after withdrawal of semaglutide: The STEP 1 trial extension (2022): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35441470/
European Medicines Agency. Wegovy – EPAR: https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/wegovy
European Medicines Agency. Mounjaro – medicine overview: https://www.ema.europa.eu/en/documents/overview/mounjaro-epar-medicine-overview_en.pdf
European Medicines Agency. Warning about sharp rise in illegal medicines sold in the EU (2025): https://www.ema.europa.eu/en/news/warning-about-sharp-rise-illegal-medicines-sold-eu
S. Food and Drug Administration. FDA’s Concerns with Unapproved GLP-1 Drugs Used for Weight Loss (actualizat în 2026): https://www.fda.gov/drugs/drug-alerts-and-statements/fdas-concerns-unapproved-glp-1-drugs-used-weight-loss
Eisenberg D et al. 2022 ASMBS and IFSO: Indications for Metabolic and Bariatric Surgery: https://asmbs.org/wp-content/uploads/2022/10/ASMBS-IFSO-Guidelines-2022-PIIS1550728922006414.pdf

24.07.2026

gabriela.stefan

comportament alimentar DONA Lifestyle DONALifestyle Dr. Anca Craciun educație pentru sănătate gestionarea obezității nutriție nutriție echilibrată obiceiuri sănătoase prevenirea obezității sănătate și prevenție stil de viață sănătos wellbeing Workshop workshop nutriție

Obezitate Sanatate

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale

Cei 8 piloni ai sănătății – repere pentru prevenție și un stil de viață echilibrat

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat rolul evaluării medicale, al prevenției și al alegerilor sănătoase în cadrul programului Dona Lifestyle, ediția a II-a

Sănătatea nu este rezultatul unei singure alegeri și nu poate fi evaluată printr-o singură cifră. Ea se construiește în timp, prin obiceiuri care se susțin reciproc, prin acces la informații medicale corecte și printr-o colaborare constantă cu profesioniștii din domeniul sănătății.

Alimentația, mișcarea, somnul, gestionarea stresului, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți potrivite, monitorizarea indicatorilor metabolici și prevenția medicală nu funcționează separat. Împreună, acestea formează o structură care poate sprijini sănătatea pe termen lung.

În cadrul celei de-a doua ediții a programului Dona Lifestyle, Dr. Anca-Elena Crăciun a susținut workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a”. Întâlnirea a fost dedicată în special componentelor clinice și medicale care pot oferi informații importante despre starea de sănătate:

indicele de masă corporală și compoziția corporală;
profilul lipidic;
glicemia și hemoglobina glicozilată;
tensiunea arterială.

Workshopul a continuat demersul de educație și prevenție promovat de Fundația Vita Nuova Echilibru prin programul Dona Lifestyle. Participanții au primit explicații despre semnificația acestor indicatori, limitele anumitor măsurători și importanța interpretării lor în context medical.

Mesajul central al întâlnirii a fost că sănătatea nu trebuie redusă la o cifră de pe cântar, la un rezultat izolat dintr-un buletin de analize sau la o singură valoare a tensiunii arteriale. Fiecare indicator trebuie privit ca parte a unei imagini mai ample.

Ce reprezintă cei 8 piloni ai sănătății

Conceptul celor opt piloni propune o abordare integrată a sănătății. Fiecare pilon influențează organismul, dar și eficiența celorlalte obiceiuri.

Cei opt piloni sunt:

alimentația sănătoasă;
activitatea fizică;
renunțarea la fumat;
somnul de calitate;
gestionarea stresului;
menținerea unei greutăți sănătoase;
monitorizarea sănătății metabolice;
colaborarea cu medicii și prevenția.

Această perspectivă ne ajută să înțelegem de ce o singură intervenție nu este întotdeauna suficientă. O alimentație echilibrată nu poate compensa complet sedentarismul, așa cum activitatea fizică nu poate înlocui somnul sau monitorizarea medicală. În același timp, nici tratamentul prescris de medic nu poate înlocui toate alegerile zilnice care influențează sănătatea.

Alimentația sănătoasă – mai mult decât o listă de restricții

O alimentație sănătoasă nu înseamnă o dietă severă, o cură temporară sau eliminarea arbitrară a unor categorii întregi de alimente. Înseamnă un mod de a mânca variat, echilibrat și adaptat nevoilor individuale.

O farfurie echilibrată poate include legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, surse adecvate de proteine și grăsimi de bună calitate. Cantitățile și combinațiile potrivite diferă însă în funcție de vârstă, nivel de activitate, obiective, afecțiuni și tratamente.

În timpul workshopului a fost subliniată importanța reducerii consumului excesiv de zahăr, a băuturilor îndulcite și a produselor foarte procesate. Acestea pot furniza rapid o cantitate mare de energie, fără să ofere aceeași sațietate și aceeași valoare nutritivă ca alimentele mai puțin procesate.

De asemenea, a fost discutat rolul consumului de sare. Gustul unei mese nu trebuie să provină doar din sare. Ierburile aromatice, usturoiul, lămâia, oțetul, busuiocul, oregano, pătrunjelul, mărarul sau dafinul pot aduce aromă fără să fie necesară sărarea excesivă.

Schimbarea alimentației nu trebuie privită ca o pedeapsă. Obiectivul este construirea unui stil alimentar care poate fi menținut și care susține atât sănătatea metabolică, cât și plăcerea de a mânca.

Activitatea fizică – mișcarea adaptată contează

Activitatea fizică nu se limitează la antrenamente intense sau la abonamentul la o sală. Mersul pe jos, urcatul scărilor, ciclismul, înotul, dansul, exercițiile de forță sau activitățile cotidiene pot contribui la reducerea sedentarismului.

Mișcarea sprijină sănătatea cardiovasculară, controlul greutății, menținerea masei musculare și sănătatea metabolică. De asemenea, poate contribui la gestionarea stresului, la îmbunătățirea somnului și la păstrarea mobilității pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Pentru persoanele care doresc să slăbească, activitatea fizică are și un rol important în protejarea masei musculare. Scăderea în greutate nu ar trebui să însemne pierderea necontrolată a țesutului muscular.

Forma și intensitatea mișcării trebuie adaptate stării de sănătate. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, articulare, metabolice sau alte probleme medicale ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe un program solicitant.

Renunțarea la fumat – una dintre cele mai importante decizii pentru sănătate

Fumatul afectează nu doar plămânii, ci și vasele de sânge, inima și numeroase alte organe. El poate amplifica riscurile deja asociate cu hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul sau obezitatea.

Renunțarea la fumat nu este întotdeauna ușoară și nu ar trebui redusă la ideea de voință. Dependența de nicotină poate necesita sprijin medical, consiliere și un plan adaptat persoanei.

O eventuală recădere nu înseamnă că procesul a eșuat definitiv. Pentru multe persoane, renunțarea este un parcurs care presupune mai multe încercări. Important este ca sprijinul să fie căutat și procesul să fie reluat.

Somnul de calitate – un pilon adesea neglijat

Somnul influențează energia, apetitul, capacitatea de concentrare, reglarea emoțională și procesele metabolice. Atunci când este insuficient sau fragmentat, menținerea unui stil de viață echilibrat poate deveni mult mai dificilă.

Oboseala poate reduce disponibilitatea pentru mișcare și poate influența alegerile alimentare. În același timp, stresul și programul dezorganizat pot afecta durata și calitatea somnului.

Un program relativ constant, reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare și un mediu liniștit pot contribui la o rutină mai bună. Totuși, sforăitul puternic, pauzele respiratorii observate în timpul somnului, somnolența excesivă sau trezirile frecvente ar trebui discutate cu un medic.

Aceste semne pot indica o problemă care nu se rezolvă doar prin schimbarea orei de culcare.

Gestionarea stresului – sănătatea psihică și cea metabolică se influențează reciproc

Stresul face parte din viață, însă stresul intens și prelungit poate afecta somnul, alimentația, relațiile și capacitatea de a respecta un plan de îngrijire.

Unele persoane răspund la stres prin mâncat emoțional, altele prin izolare, sedentarism sau dereglarea programului de somn. Din acest motiv, gestionarea stresului nu reprezintă un element secundar, ci o parte reală a prevenției.

Mișcarea, exercițiile de respirație, timpul petrecut în natură, sprijinul social, pauzele și organizarea realistă a programului pot ajuta. Atunci când stresul devine copleșitor sau este însoțit de anxietate persistentă, insomnie ori simptome depresive, sprijinul unui specialist poate fi necesar.

A cere ajutor nu înseamnă slăbiciune. Înseamnă recunoașterea faptului că sănătatea are și o dimensiune emoțională.

Menținerea unei greutăți sănătoase – dincolo de cifra de pe cântar

Greutatea este unul dintre cei mai vizibili indicatori, dar nu oferă singură toate informațiile necesare. Două persoane cu aceeași greutate pot avea proporții diferite de masă musculară, țesut adipos și apă.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat utilitatea și limitele indicelui de masă corporală. IMC-ul este un instrument accesibil, calculat pe baza greutății și înălțimii. El poate oferi un reper general, dar nu face diferența între masa musculară și țesutul adipos.

Un sportiv cu o masă musculară bine dezvoltată și o persoană cu masă musculară redusă pot avea valori asemănătoare ale IMC-ului, deși profilurile lor corporale sunt diferite.

Din acest motiv, evaluarea poate fi completată prin:

analiza compoziției corporale;
măsurarea circumferinței abdominale;
urmărirea procentului de țesut adipos;
evaluarea masei musculare;
interpretarea analizelor metabolice.

Organizația Mondială a Sănătății descrie IMC-ul ca pe un indicator indirect al adipozității și arată că măsurători suplimentare, precum circumferința taliei, pot completa evaluarea.

De ce este importantă distribuția grăsimii

Nu contează doar cantitatea de țesut adipos, ci și locul în care acesta se acumulează.

Grăsimea viscerală se află în jurul organelor interne și este diferită de grăsimea subcutanată, care poate fi prinsă între degete. Acumularea abdominală poate fi asociată cu un risc metabolic și cardiovascular mai ridicat.

Măsurarea taliei oferă un reper simplu, dar trebuie efectuată constant, folosind aceleași puncte anatomice și condiții similare. Modificarea circumferinței taliei poate completa informațiile oferite de cântar și de analiza corporală.

În timpul unui proces de slăbire, greutatea poate scădea prin pierdere de apă, țesut adipos sau masă musculară. De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie doar „mai puține kilograme”, ci reducerea țesutului adipos cu protejarea masei musculare.

Dr. Anca-Elena Crăciun a atras atenția și asupra soluțiilor rapide. Intervențiile estetice pot modifica aspectul țesutului subcutanat, dar nu reprezintă automat un tratament pentru grăsimea viscerală sau pentru riscurile metabolice.

Monitorizarea sănătății metabolice

Sănătatea metabolică nu poate fi evaluată doar prin felul în care arată o persoană. Unele modificări ale glicemiei, colesterolului sau tensiunii arteriale pot evolua fără simptome clare.

Acesta este motivul pentru care analizele și controalele periodice sunt importante. Monitorizarea nu trebuie să devină o sursă de anxietate, ci un instrument care ajută la identificarea riscurilor și la stabilirea unor intervenții potrivite.

În partea medicală a workshopului au fost analizate trei repere majore: profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Profilul lipidic – mai mult decât colesterolul total

Profilul lipidic oferă informații despre particulele care transportă grăsimile prin sânge. Interpretarea nu ar trebui redusă la colesterolul total, deoarece componentele profilului lipidic au roluri și semnificații diferite.

Medicul analizează aceste valori împreună cu:

vârsta și sexul persoanei;
tensiunea arterială;
fumatul;
prezența diabetului;
istoricul familial;
eventualele boli cardiovasculare;
ceilalți factori de risc.

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat că valorile crescute pot avea și o componentă genetică. Dacă în familie au existat infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau alte evenimente cardiovasculare la vârste tinere, această informație trebuie comunicată medicului.

Alimentația și mișcarea sunt importante, dar nu înlocuiesc automat tratamentul atunci când acesta este indicat. Teama de medicamente sau informațiile neverificate de pe internet nu ar trebui să întrerupă dialogul medical.

Dacă apar nelămuriri sau posibile reacții adverse, acestea trebuie discutate cu medicul. Tratamentul nu ar trebui oprit sau modificat fără recomandare medicală.

Glicemia și hemoglobina glicozilată

Glicemia arată nivelul glucozei din sânge la momentul recoltării. Hemoglobina glicozilată oferă informații despre evoluția medie a glicemiei pe o perioadă mai lungă.

Aceste investigații au roluri complementare. Rezultatele trebuie analizate ținând cont de condițiile recoltării, istoricul medical și situațiile care pot influența anumite valori.

Dispozitivele utilizate acasă pot fi utile pentru monitorizarea persoanelor care au primit această recomandare, însă nu trebuie folosite pentru autodiagnosticare. Diagnosticul este stabilit prin analize efectuate și interpretate în condiții medicale corespunzătoare.

A fost discutată și rezistența la insulină, care poate reprezenta un semnal că metabolismul are nevoie de atenție. Ea nu trebuie transformată într-o etichetă folosită fără evaluare medicală, dar poate indica necesitatea unor schimbări privind alimentația, activitatea fizică, somnul și greutatea.

Tensiunea arterială – valoarea depinde și de modul de măsurare

Tensiunea arterială poate fi influențată de poziția corpului, dimensiunea manșetei, efort, cafeină, fumat, stres și conversația din timpul măsurării.

Pentru o măsurare cât mai relevantă este util ca persoana:

să stea câteva minute în repaus;
să fie așezată confortabil, cu spatele sprijinit;
să păstreze tălpile pe podea;
să susțină brațul la nivelul potrivit;
să folosească o manșetă adecvată;
să nu vorbească în timpul măsurării;
să repete măsurarea conform recomandărilor primite.

Un jurnal al valorilor obținute acasă poate fi util în discuția cu medicul. O singură valoare nu este suficientă pentru autodiagnosticare sau pentru schimbarea tratamentului.

Reducerea consumului excesiv de sare, mișcarea, alimentația echilibrată și gestionarea greutății pot completa tratamentul prescris. Aceste măsuri nu justifică însă întreruperea medicației.

Colaborarea cu medicii și prevenția

Ultimul pilon le susține pe toate celelalte. Informațiile generale devin cu adevărat utile atunci când sunt raportate la situația concretă a unei persoane.

Un pacient informat nu este un pacient care își stabilește singur diagnosticul. Este un pacient care:

își cunoaște istoricul medical;
își efectuează investigațiile recomandate;
înțelege scopul tratamentului;
adresează întrebări;
comunică posibilele reacții adverse;
discută dificultățile legate de respectarea recomandărilor;
participă activ la stabilirea unor obiective realiste.

OÎn cazul bolilor cronice, relația cu medicul nu se încheie după prescrierea tratamentului. Este nevoie de monitorizare și, uneori, de ajustarea planului în funcție de evoluție.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a încurajat participanții să discute deschis despre informațiile citite, temerile legate de tratament și dificultățile întâlnite în schimbarea stilului de viață.

Încrederea nu înseamnă acceptarea pasivă a recomandărilor, ci construirea unei colaborări bazate pe explicații, întrebări și decizii asumate.

De ce soluțiile rapide nu produc întotdeauna schimbări durabile

Promisiunile de transformare rapidă sunt atractive, mai ales atunci când o persoană s-a confruntat mult timp cu greutatea, oboseala sau analizele modificate.

Totuși, o soluție pe termen scurt nu schimbă automat obiceiurile, contextul emoțional sau factorii medicali care au contribuit la problemă. Curele foarte restrictive pot fi dificil de menținut și pot favoriza pierderea masei musculare sau revenirea la vechile obiceiuri.

Schimbarea durabilă presupune obiective realiste și suficient timp pentru formarea unor rutine noi. Progresul nu este întotdeauna liniar. Pot exista perioade de stagnare, zile mai dificile sau etape în care rezultatele se observă mai degrabă în analize, în circumferința taliei, în energie ori în capacitatea de efort decât pe cântar.

Un rezultat mai lent nu este neapărat un rezultat slab. Uneori, schimbarea care poate fi menținută este mai valoroasă decât una spectaculoasă, dar temporară.

Dona Lifestyle – un cadru pentru educație, sprijin și responsabilitate

Programul Dona Lifestyle a creat un cadru în care participanții au avut acces la informații oferite de specialiști și au putut adresa întrebări relevante pentru propriul parcurs.

Workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a” nu a urmărit doar prezentarea unor valori medicale. El a pus accent pe înțelegerea mecanismelor din spatele acestor indicatori și pe legătura dintre monitorizare și comportamentele cotidiene.

Participanții au fost încurajați să privească sănătatea dincolo de imaginea corporală și să urmărească repere care au semnificație medicală: compoziția corporală, circumferința abdominală, profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Prin acest demers, Fundația Vita Nuova Echilibru a continuat să promoveze educația pentru sănătate, prevenția și accesul la explicații medicale clare.

Cei 8 piloni ai sănătății ne reamintesc că organismul funcționează ca un întreg. Alimentația influențează greutatea și metabolismul. Mișcarea susține masa musculară și sănătatea cardiovasculară. Somnul și stresul pot influența alegerile zilnice. Renunțarea la fumat reduce un factor major de risc, iar monitorizarea medicală poate identifica probleme care nu produc încă simptome.

Nu este nevoie ca toate schimbările să fie făcute simultan. Pentru unele persoane, primul pas poate fi o plimbare zilnică. Pentru altele, poate fi efectuarea analizelor amânate, măsurarea corectă a tensiunii sau o discuție sinceră cu medicul.

Important este ca acel prim pas să poată fi repetat.

Sănătatea nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă informare, prevenție, consecvență și disponibilitatea de a face alegeri mai bune, adaptate propriei vieți.

Informațiile prezentate au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic. Analizele și ceilalți indicatori de sănătate trebuie interpretați individual, în context clinic.

Dincolo de cântar. O altă perspectivă asupra obezității

Obezitatea nu este doar despre kilograme și nici despre voință. Este o boală cronică, complexă, care afectează milioane de oameni și care are nevoie de înțelegere, prevenție și intervenții bazate pe dovezi. Prin Dona Lifestyle, Fundația Echilibru Vita Nuova își propune să schimbe nu doar obiceiuri, ci și perspectiva asupra sănătății metabolice.

Uneori, cel mai greu lucru nu este să slăbești. Ci să nu fii judecat.

În fiecare zi, milioane de oameni urcă pe cântar cu speranța că vor vedea un număr mai mic decât ieri.

Pentru unii este doar un gest de rutină. Pentru alții, acel număr înseamnă vinovăție, frustrare, dezamăgire sau sentimentul că au mai pierdut încă o luptă.

Ani la rând, obezitatea a fost privită aproape exclusiv prin prisma kilogramelor. Am fost învățați să credem că totul se reduce la voință: dacă mănânci mai puțin și faci mai multă mișcare, vei slăbi. Iar dacă nu reușești, înseamnă că nu te-ai străduit suficient.

Astăzi știm că realitatea este mult mai complexă.

Obezitatea este recunoscută de comunitatea medicală internațională drept o boală cronică, multifactorială și recurentă, influențată de factori genetici, hormonali, metabolici, neurologici, psihologici, comportamentali și de mediu. Cu alte cuvinte, corpul uman este infinit mai complex decât ecuația simplă „mănânci prea mult și te miști prea puțin”.

Poate că primul pas spre schimbare nu este o dietă nouă.

Poate că primul pas este să înțelegem cu adevărat ce înseamnă obezitatea.

Corpul nu este un calculator

Ne place să credem că organismul funcționează după reguli matematice.

Consumăm mai multe calorii decât ardem? Ne îngrășăm.

Consumăm mai puține? Slăbim.

În realitate, organismul uman este construit pentru a supraviețui, nu pentru a respecta calculele noastre.

Atunci când pierde în greutate, activează mecanisme naturale de apărare. Senzația de foame crește, sațietatea scade, metabolismul încetinește, iar creierul devine mai atent la alimentele bogate în energie. Nu este o dovadă de lipsă de voință, ci răspunsul firesc al organismului la ceea ce percepe ca pe o amenințare.

De aceea, atât de multe persoane reușesc să slăbească pentru o perioadă, dar întâmpină dificultăți în menținerea rezultatelor pe termen lung.

Înțelegerea acestor mecanisme schimbă complet perspectiva: nu mai vorbim despre vină, ci despre biologie. Nu mai vorbim despre eșec, ci despre o boală care are nevoie de o abordare medicală și multidisciplinară.

Dincolo de oglindă există sănătatea

Obezitatea este încă asociată, prea des, cu aspectul fizic.

În realitate, problema nu începe și nu se termină în fața oglinzii.

Excesul de țesut adipos crește riscul apariției diabetului zaharat de tip 2, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiovasculare, steatozei hepatice, apneei obstructive în somn, anumitor tipuri de cancer și multor altor afecțiuni care afectează sănătatea și calitatea vieții.

A vorbi despre obezitate doar din perspectiva estetică înseamnă a ignora consecințele sale reale. În schimb, atunci când privim obezitatea ca pe o boală cronică, începem să căutăm soluții reale: prevenție, diagnostic precoce, educație pentru sănătate, intervenții personalizate și sprijin pe termen lung.

Tratamentul începe cu înțelegerea

Poate cea mai importantă schimbare produsă în ultimii ani nu este apariția unor tratamente noi. Ci schimbarea felului în care privim oamenii care trăiesc cu obezitate.

Nu mai căutăm vinovați. Căutăm cauze.

Nu mai judecăm. Încercăm să înțelegem.

Tratamentul obezității nu înseamnă doar o dietă sau un program de exerciții. Înseamnă educație pentru sănătate, alimentație echilibrată, activitate fizică adaptată, sprijin psihologic, monitorizare medicală și, atunci când este necesar, tratament medicamentos sau alte intervenții recomandate de specialiști. Este un proces. Nu o pedeapsă. Nu o cursă contra cronometru. Ci o investiție în sănătate și în calitatea vieții.

Din acest motiv există Dona Lifestyle

La Fundația Echilibru Vita Nuova credem că schimbarea începe cu informația corectă.

De aceea am creat Dona Lifestyle, un program național de educație pentru sănătate și prevenție metabolică, născut ca răspuns la creșterea alarmantă a sedentarismului, obezității și bolilor asociate în România, într-un context în care prevenția și educația pentru sănătate continuă să fie insuficient susținute.

Ajuns astăzi la cea de-a doua ediție, Dona Lifestyle nu este un program despre diete și nici despre soluții rapide. Este un program despre oameni. Despre înțelegerea mecanismelor care influențează greutatea corporală. Despre construirea unor obiceiuri sănătoase care pot fi păstrate toată viața. Despre colaborarea dintre medici din mai multe specialități, psihologi, nutriționiști și specialiști în activitate fizică, care lucrează împreună pentru ca participanții să primească nu doar recomandări, ci sprijin real în procesul schimbării.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar kilograme pierdute. Înseamnă oameni care învață să își cunoască organismul, să înțeleagă de ce s-au îngrășat și, mai ales, cum își pot recâștiga sănătatea.

Dincolo de cifre sunt oameni

Rezultatele sunt importante. Ele arată dacă un program produce sau nu schimbări. Dar cifrele nu spun niciodată întreaga poveste.

În spatele fiecărui kilogram pierdut există o persoană care a ales să nu renunțe.

În spatele fiecărui centimetru în minus din circumferința taliei există zeci de decizii luate zi de zi, sute de ore dedicate propriei sănătăți și multă perseverență.

La finalul primei ediții Dona Lifestyle, participanții au înregistrat o pierdere totală în greutate de 1.499,89 kg și o reducere totală a circumferinței taliei de 1.759,2 cm.

Aceste rezultate confirmă că educația pentru sănătate, atunci când este susținută de o echipă multidisciplinară și de un program construit pe dovezi științifice, poate produce schimbări reale și durabile.

O validare care ne obligă să mergem mai departe

Impactul Dona Lifestyle nu a fost recunoscut doar de participanți.

Programul a fost validat prin evaluare independentă de jurii internaționale în două dintre cele mai importante competiții europene dedicate responsabilității sociale și sustenabilității.

Pentru noi, această recunoaștere nu reprezintă un trofeu. Reprezintă o responsabilitate. Responsabilitatea de a continua să dezvoltăm programe bazate pe dovezi științifice, să aducem împreună profesioniști din domeniul medical și să contribuim la schimbarea modului în care România vorbește despre obezitate și prevenția bolilor metabolice.

Schimbarea începe înainte de cântar

Poate că primul pas nu este să urcăm pe cântar.

Poate că primul pas este să schimbăm felul în care privim obezitatea.

Să înlocuim prejudecățile cu informația. Judecata cu empatia. Soluțiile rapide cu schimbări construite pas cu pas. Pentru că, atunci când începem să înțelegem, începem și să prevenim. Începem și să tratăm. Iar fiecare persoană care reușește să își recapete sănătatea demonstrează că adevărata schimbare nu începe cu un număr afișat pe cântar. Începe cu decizia de a nu mai privi obezitatea ca pe un eșec personal, ci ca pe o afecțiune care poate fi prevenită, gestionată și tratată cu ajutorul informației corecte, al medicinei și al oamenilor care aleg să fie alături de tine.

Sursă și lectură recomandată

Acest editorial reflectă perspectiva Fundației Echilibru Vita Nuova asupra importanței prevenirii și managementului obezității și a fost redactat având în vedere recomandările actuale privind abordarea acestei boli cronice.

Pentru informații suplimentare, recomandăm articolul: „Obezitatea nu este doar despre kilograme. Ce este, de ce contează și cum se tratează corect”

https://dona.ro/sanatate-dona/obezitatea-nu-este-doar-despre-kilograme-ce-este-de-ce-conteaza-si-cum-se-trateaza-corect

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus și energia scăzută | DONA Lifestyle

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus, energia scăzută și schimbarea care îți poate transforma viața

De ce rezistența la insulină nu este o boală, ci semnalul că organismul are nevoie de o nouă direcție

Workshop susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul Programului DONA Lifestyle

În ultimii ani, termenul „rezistență la insulină” a devenit unul dintre cele mai căutate subiecte atunci când vorbim despre creșterea în greutate, diabet, oboseală cronică și sănătate metabolică. Tot mai multe persoane primesc rezultate modificate la analize, aud despre indicele HOMA, despre prediabet sau despre grăsimea abdominală și încearcă să găsească răspunsuri într-un ocean de informații contradictorii.

În cadrul workshopului dedicat rezistenței la insulină și metabolismului, organizat în Programul DONA Lifestyle, Dr. Florin Ioan Bălănică a adus o perspectivă diferită, bazată pe știință, experiență clinică și înțelegerea profundă a comportamentului uman. Mesajul central al întâlnirii a fost unul care schimbă complet modul în care privim sănătatea: rezistența la insulină nu este o boală, ci consecința modului în care am trăit până acum.

Această schimbare de perspectivă este esențială. Pentru că atunci când înțelegem că organismul nu luptă împotriva noastră, ci încearcă să se adapteze alegerilor noastre, apare și posibilitatea reală a transformării.

Ce este, de fapt, rezistența la insulină?

Insulina este unul dintre cei mai importanți hormoni din corpul uman. Rolul ei este simplu și vital: transportă glucoza din sânge în interiorul celulelor, unde aceasta este folosită drept combustibil pentru producerea energiei.

Problema apare atunci când celulele devin din ce în ce mai puțin receptive la acțiunea insulinei. Practic, insulina bate la ușă, dar celula nu mai răspunde corespunzător.

În acel moment apare rezistența la insulină.

Consecințele sunt profunde. Glucoza rămâne în circulație, celulele nu primesc energia de care au nevoie, iar organismul încearcă să compenseze. Persoana se simte lipsită de energie, fără tonus, fără vitalitate. În mod instinctiv caută mai multă hrană, în special carbohidrați, pentru a obține energia pe care simte că o pierde.

Doar că acești carbohidrați suplimentari nu rezolvă problema. Dimpotrivă.

În exces, ei sunt transformați în grăsime și depozitați în organism, amplificând mecanismul care a generat problema inițială. Astfel se formează un cerc vicios care poate conduce în timp către obezitate și ulterior către diabet zaharat.

Rezistența la insulină nu este un diagnostic, ci o stare metabolică

Una dintre cele mai importante clarificări făcute în cadrul workshopului este faptul că rezistența la insulină nu reprezintă un diagnostic de boală. Este o stare metabolică. Această diferență este extrem de importantă deoarece schimbă complet perspectiva asupra soluției. Dacă ar fi o boală inevitabilă, am căuta exclusiv tratamente. Dar fiind o stare metabolică, ea poate fi influențată prin schimbarea stilului de viață.

Conform explicațiilor oferite de Dr. Bălănică, diagnosticul de rezistență periferică la insulină este susținut de trei elemente esențiale:

Circumferința abdominală este de peste 80 cm la femei și peste 90 cm la bărbați.
Indicele HOMA mai mare de 2.
Trigliceride crescute peste limitele normale.

Aceste trei elemente oferă o imagine clară asupra modului în care organismul gestionează energia și depozitele de grăsime.

De ce grăsimea abdominală este atât de importantă

Mulți oameni cred că excesul ponderal înseamnă doar un inconvenient estetic. În realitate, locul în care este depozitată grăsimea contează enorm. Grăsimea abdominală nu este doar o rezervă de energie. Ea este un țesut activ metabolic, care influențează hormonii, inflamația și funcționarea întregului organism.

În cazul bărbaților, acumularea grăsimii în partea superioară a corpului și în zona abdominală este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

La femei, grăsimea localizată pe șolduri și coapse este în general mai puțin periculoasă metabolic. Riscurile cresc însă odată cu apropierea menopauzei, când distribuția grăsimii începe să semene cu cea întâlnită la bărbați, iar depozitele se mută progresiv în zona abdominală.

Acesta este motivul pentru care măsurarea circumferinței abdominale devine un indicator extrem de valoros.

Nu contează doar cât cântărim. Contează unde este depozitată grăsimea.

Indicele HOMA: analiza despre care se vorbește tot mai mult

În ultimii ani, indicele HOMA a devenit unul dintre cei mai utilizați markeri pentru evaluarea rezistenței la insulină.

Acesta reprezintă raportul dintre glucoză și insulină și oferă informații importante despre sensibilitatea organismului la insulină.

Totuși, workshopul a subliniat un aspect esențial: indicele HOMA nu pune singur diagnosticul de diabet.

O persoană poate avea un indice HOMA crescut și să nu aibă încă diabet. Însă acest rezultat trebuie privit ca un semnal de alarmă. Este o invitație la schimbare înainte ca problemele să devină mai grave.

Legătura dintre obezitate și diabet

Una dintre cele mai puternice idei prezentate în cadrul întâlnirii este că excesul ponderal reprezintă o adevărată anticameră a diabetului.

Nu toate persoanele cu obezitate au diabet.

Dar aproape toate persoanele cu obezitate severă dezvoltă modificări metabolice care le apropie de această afecțiune.

Această perspectivă schimbă complet modul în care ar trebui să privim kilogramele în plus.

Nu este vorba doar despre aspect. Este vorba despre sănătatea metabolică. Este vorba despre energia zilnică. Este vorba despre viitorul nostru.

De ce nu funcționează dietele bazate pe restricție

Poate cea mai surprinzătoare parte a workshopului a fost explicația legată de eșecul dietelor restrictive.

Majoritatea oamenilor fac două lucruri atunci când vor să slăbească:mănâncă mai puțin. Încep să facă sport excesiv.

Din păcate, ambele abordări sunt adesea greșite.

Atunci când reducem drastic aportul alimentar, creierul percepe situația ca pe o amenințare. Intră în modul de supraviețuire și începe să conserve energia. Organismul protejează depozitele existente și reduce consumul energetic. În paralel, persoana se confruntă cu foame intensă, lipsă de energie și dificultăți în menținerea rezultatelor.

De aceea, multe diete funcționează pe termen scurt și eșuează pe termen lung.

Nu există metabolism lent și nu există platou

Acesta este unul dintre miturile demontate categoric în cadrul workshopului.

Expresii precum „am metabolism lent” sau „am intrat în platou” sunt, de cele mai multe ori, explicații simplificate pentru procese mult mai complexe.

Metabolismul reprezintă suma proceselor prin care organismul produce și consumă energie. El nu se oprește. Nu încetinește misterios.

Există doar momente în care balanța energetică se află într-un echilibru diferit.

Pot apărea modificări generate de alimentație, activitate fizică, somn, stres, boli, sarcină, alăptare sau alte condiții fiziologice.

Dar ideea că organismul intră într-un „platou definitiv” este considerată o credință limitativă care împiedică progresul.

Caloriile nu sunt toate la fel

O altă lecție importantă este că nutriția modernă nu se rezumă la numărat calorii.

Două persoane pot consuma același număr de calorii și pot obține rezultate complet diferite.

De ce?

Pentru că sursa caloriilor contează enorm. Proteinele, carbohidrații și grăsimile au efecte metabolice diferite.

Un aport excesiv de carbohidrați favorizează acumularea de grăsime și creșterea trigliceridelor. Proteinele au rol structural și susțin menținerea masei musculare.

De aceea, accentul trebuie pus pe calitatea alimentelor și pe proporțiile din farfurie, nu doar pe cifrele afișate de aplicațiile de monitorizare.

Proteina – aliatul ignorat al metabolismului

În cadrul workshopului, proteina a fost prezentată drept elementul central al unei alimentații echilibrate.

Nu doar carnea reprezintă proteină!!

Printre cele mai valoroase surse se numără:

albușul de ou.
iaurtul și brânzeturile slabe.
carnea albă.
peștele.
fructele de mare.
carnea roșie slabă.
sursele proteice standardizate precum izolatul proteic.

Mesajul a fost clar: atunci când construim farfuria în jurul proteinei, controlul apetitului devine mai bun, masa musculară este protejată, iar organismul primește semnalul că nu se află într-o situație de supraviețuire.

Stresul nu poate fi eliminat, dar poate fi gestionat

O întrebare care apare frecvent este legată de stres.

Cum scăpăm de el?

Răspunsul oferit în workshop a fost surprinzător. Nu scăpăm de stres. Învățăm să trăim cu el.

Stresul este un mecanism biologic de protecție. Fără el, strămoșii noștri nu ar fi supraviețuit.

Problema nu este existența stresului, ci modul în care reacționăm la el.

Unii aleg alcoolul. Alții aleg dulciurile. Alții aleg mâncatul compulsiv.

În realitate, singurul lucru pe care îl putem controla este reacția noastră la context.

De ce mâncarea nu rezolvă problemele emoționale

Una dintre cele mai emoționante discuții din cadrul workshopului a fost despre vinovăție și mâncat compulsiv.

Foarte multe persoane trăiesc într-un cerc al restricției și al vinovăției. Respectă reguli stricte. Greșesc o dată. Se simt vinovate. Renunță complet. Reiau comportamentele vechi. Și ciclul continuă.

Mesajul transmis a fost simplu: sănătatea nu înseamnă perfecțiune. Nu există alimente interzise pentru totdeauna. Nu există viață construită doar din broccoli și piept de pui.

Există echilibru. Există moderație. Există alegeri asumate.

Schimbarea începe în minte, nu în farfurie

Poate cea mai valoroasă idee a întregului workshop este că transformarea nu începe cu dieta.

Transformarea începe cu identitatea.

Atunci când obiectivul este doar „vreau să slăbesc”, creierul percepe procesul ca pe o pierdere.

Când obiectivul devine „vreau să am energie”, „vreau să mă simt bine”, „vreau să fiu sănătos pentru familia mea”, întreaga perspectivă se schimbă.

Schimbarea durabilă nu apare atunci când luptăm împotriva kilogramelor.

Apare atunci când construim o versiune nouă a noastră.

Predispoziția genetică nu este o sentință

Există persoane care moștenesc o sensibilitate mai mare către obezitate, diabet sau dislipidemii.

Dar predispoziția nu înseamnă boală. Predispoziția înseamnă doar că organismul este mai vulnerabil. Stilul de viață rămâne factorul decisiv. Aceasta este una dintre cele mai optimiste concluzii ale workshopului. Genele pot încărca arma. Dar comportamentele sunt cele care apasă pe trăgaci.

Vitamina D și metabolismul: un detaliu mic, cu impact mare

Un alt subiect important abordat în cadrul workshopului a fost deficitul de vitamina D, o problemă frecvent întâlnită și adesea ignorată. Deși este asociată cel mai des cu sănătatea oaselor și imunitatea, vitamina D are un rol mult mai amplu în organism. Ea participă la procese metabolice, hormonale și inflamatorii, influențând felul în care corpul funcționează, se adaptează și își menține echilibrul.

Conform observațiilor clinice prezentate de Dr. Florin Ioan Bălănică, deficitul de vitamina D este foarte răspândit în rândul populației din România, iar persoanele cu exces ponderal sau obezitate pot avea frecvent valori insuficiente. Din acest motiv, evaluarea nivelului de vitamina D poate fi utilă în cadrul unei investigații metabolice complete, mai ales atunci când vorbim despre oboseală, energie scăzută, dezechilibre hormonale sau dificultăți în procesul de schimbare a stilului de viață.

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, ceea ce înseamnă că are nevoie de grăsime pentru a fi absorbită și utilizată eficient de organism. De aceea, suplimentarea nu ar trebui făcută la întâmplare, ci în funcție de analize, de nevoile individuale și de recomandarea specialistului. Corectarea deficitului nu înlocuiește alimentația echilibrată, mișcarea, somnul sau schimbarea comportamentală, dar poate deveni o piesă importantă într-un plan mai larg de refacere a sănătății metabolice.

În fond, sănătatea nu se reconstruiește dintr-un singur gest spectaculos, ci dintr-o serie de ajustări corecte, personalizate și consecvente. Iar uneori, un parametru aparent mic, precum vitamina D, poate oferi informații valoroase despre felul în care organismul își cere echilibrul înapoi.

Rezistența la insulină este reversibilă

Aceasta este vestea pe care fiecare participant a vrut să o audă.

Da, rezistența la insulină poate fi redusă și chiar normalizată.

Cheia nu este o dietă miraculoasă. Cheia nu este o pastilă. Cheia nu este o lună de restricții.

Cheia este reducerea grăsimii abdominale și a grăsimii de pe organele interne, îmbunătățirea compoziției corporale și construirea unui stil de viață sustenabil.

Atunci când circumferința abdominală scade, trigliceridele se normalizează și indicele HOMA revine în limite optime, întregul tablou metabolic începe să se îmbunătățească.

Adevărata întrebare nu este „Cum slăbesc?”, ci „Cine vreau să devin?”

La finalul workshopului, mesajul transmis a depășit cu mult zona nutriției.

Nu a fost despre diete.

Nu a fost despre interdicții.

Nu a fost despre cântar.

A fost despre alegeri.

Despre asumare.

Despre prezență.

Despre capacitatea fiecăruia de a decide în ce direcție merge.

Rezistența la insulină este un semnal. Un mesaj pe care organismul îl transmite înainte ca problemele să devină mai mari. Este o oportunitate de a schimba cursul, de a construi obiceiuri noi și de a recâștiga energia, sănătatea și încrederea.

Poate că cea mai importantă lecție a acestei întâlniri este că succesul nu aparține celor perfect disciplinați.

Succesul aparține celor care aleg conștient, zi după zi, să aibă grijă de ei.

Pentru că sănătatea nu este despre sacrificiu.

Este despre libertatea de a trăi bine, cu energie, echilibru și bucurie, pentru cât mai mult timp.

05.03.2026

gabriela.stefan

cauzele obezității ce este obezitatea complicațiile obezității indice de masă corporală obezitate obezitate și sănătate prevenirea obezității riscurile obezității stil de viață sănătos tratamentul obezității

Noutati Stiri din lumea medicala si farmaceutica Universul Dona

Obezitatea: cauze, riscuri pentru sănătate și metode eficiente de prevenție și tratament

Un ghid complet, pe înțelesul tuturor, bazat pe articole medicale de specialitate.

Cuprins

Ce este obezitatea
De ce apare obezitatea: cauze și factori de risc
Complicațiile obezității
Cum se evaluează obezitatea: IMC și alți indicatori
Tratamentul obezității: pași practici
Prevenirea obezității
Întrebări frecvente (FAQ)
Surse

Ce este obezitatea?

Obezitatea este o afecțiune în care se acumulează excesiv țesut adipos (grăsime corporală), iar această acumulare ajunge să afecteze sănătatea. Nu este doar o problemă estetică. Literatura medicală modernă descrie obezitatea ca o boală cronică, multifactorială, influențată de genetică, biologie, mediul în care trăim și comportamentele noastre (alimente, mișcare, somn, stres).
În plus, țesutul adipos nu este „inert”: el produce substanțe care pot alimenta inflamația și pot modifica metabolismul, crescând riscul de boli asociate.

De aceea, abordarea corectă a obezității nu înseamnă „voință” sau „disciplină” în sens simplist, ci un plan de sănătate pe termen lung, adaptat fiecărei persoane, de preferat cu sprijin medical.

De ce apare obezitatea: cauze și factori de risc

Pe scurt, obezitatea apare când, pe termen lung, aportul de energie (calorii) depășește consumul. În realitate, lucrurile sunt mai complexe: apetitul, sațietatea, preferințele alimentare, somnul, stresul și metabolismul sunt controlate de hormoni și de sistemul nervos, iar mediul modern poate „împinge” spre alegeri nesănătoase.

1) Alimentația modernă și alimentele ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate (snacks, dulciuri, fast-food, produse cu mult zahăr, grăsimi, sare) sunt dense caloric și foarte ușor de consumat în exces. Porțiile mari, băuturile îndulcite și „gustatul” constant sunt factori frecvenți care cresc aportul caloric fără să ne dăm seama.

2) Sedentarismul

Munca la birou, deplasarea cu mașina și timpul petrecut în fața ecranului nu reduc consumul energetic zilnic. Mișcarea nu este doar pentru „ars calorii”: ea ajută la reglarea apetitului, la menținerea masei musculare și la sănătatea inimii.

3) Genetica și predispoziția biologică

Unele persoane pot avea o predispoziție genetică spre creștere în greutate (diferențe în reglarea apetitului, în metabolism sau în modul de stocare a energiei). Genetica nu „decide” singură rezultatul, dar poate face mai dificilă menținerea greutății fără strategie și sprijin potrivit.

4) Somnul, stresul și factorii psihologici

Somnul insuficient și stresul cronic pot modifica hormonii foamei și sațietății și pot crește pofta de alimente hiperpalatabile (dulce/gras). Mâncatul emoțional, anxietatea sau depresia pot fi implicate, iar atunci intervențiile care includ suport psihologic cresc șansele de succes.

5) Medicamente și condiții medicale

Unele tratamente sau afecțiuni pot favoriza creșterea în greutate (de exemplu, anumite medicamente psihotrope sau dezechilibre endocrine).

Dacă suspectezi că greutatea a crescut după un tratament nou, discută cu medicul.

Complicațiile obezității

Obezitatea se asociază cu un risc mai mare de boli cronice. Nu înseamnă că fiecare persoană cu obezitate va avea toate aceste probleme, dar probabilitatea crește, mai ales când grăsimea se depune abdominal (în jurul taliei). Review-urile clinice subliniază că obezitatea afectează mai multe sisteme din organism și se corelează cu consecințe metabolice și cardiovasculare importante.

Diabet zaharat tip 2

Excesul de grăsime (în special viscerală) poate duce la rezistență la insulină, iar în timp poate apărea diabetul de tip 2. Scăderea în greutate, chiar și moderată, poate îmbunătăți controlul glicemiei.

Boli cardiovasculare

Obezitatea crește riscul de hipertensiune, dislipidemie și ateroscleroză, crescând riscul de infarct și accident vascular cerebral. Menținerea unei greutăți sănătoase și a unui stil de viață activ protejează inima pe termen lung.

Ficat gras (steatoză hepatică non-alcoolică)

Depunerea grăsimii la nivel hepatic poate duce la ficat gras și, în unele cazuri, la inflamație și fibroză. Strategiile de slăbire, alimentația echilibrată și controlul glicemiei/lipidelor sunt esențiale.

Apnee în somn

Greutatea crescută poate favoriza apneea obstructivă în somn, cu pauze repetate ale respirației. Aceasta afectează odihna, energia zilnică și poate crește riscul cardiovascular.

Articulații, mobilitate și calitatea vieții

Greutatea în plus pune presiune pe genunchi, șolduri și coloană, crescând riscul de dureri cronice și limitări de mobilitate. De asemenea, obezitatea se poate asocia cu stigmatizare socială și dificultăți emoționale.

Cum se evaluează obezitatea: IMC și alți indicatori

Cel mai folosit instrument este Indicele de Masă Corporală (IMC), calculat astfel:

IMC = greutate (kg) / înălțime² (m)

18,5 – 24,9: greutate normală
25 – 29,9: suprapondere
≥ 30: obezitate

Totuși, IMC nu spune totul: nu măsoară direct grăsimea și nu arată distribuția ei. Din acest motiv, medicii pot folosi și circumferința taliei sau alți indici pentru a estima riscul metabolic.
În practica reală, evaluarea include și analize (glicemie, profil lipidic, tensiune, ficat etc.), mai ales când există simptome sau factori de risc.

Tratamentul obezității: pași practici (și ce spune medicina)

Tratamentul eficient al obezității este, de obicei, multimodal: schimbări de stil de viață, suport comportamental, uneori medicație și, în cazuri selectate, chirurgie bariatrică. Un review din
JAMA Internal Medicine subliniază rolul esențial al medicinei primare în evaluare, plan personalizat și monitorizare pe termen lung.

1) Schimbări de stil de viață (baza tratamentului)

Nu există o „dietă perfectă” pentru toată lumea. Cheia este un plan realist, care poate fi menținut:

porții adaptate și mese regulate
mai multe legume, proteine de calitate, fibre
limitarea băuturilor îndulcite și a produselor ultraprocesate
un aport suficient de apă și un somn mai bun

Mișcarea contează: mers alert, înot, bicicletă, exerciții cu greutăți ușoare. Ideal este să începi cu pași mici (10–15 minute/zi) și să crești gradual. Chiar dacă scăderea în greutate e lentă, beneficiile pentru tensiune, glicemie și stare psihică apar devreme.

2) Intervenții comportamentale (strategie, nu perfecțiune)

Ținerea unui jurnal alimentar (simplu), planificarea cumpărăturilor, stabilirea unor obiective săptămânale și învățarea gestionării mâncatului emoțional pot face diferența. Când oboseala sau stresul sunt mari, planul trebuie adaptat (nu abandonat).

3) Medicamente antiobezitate (când sunt indicate)

În anumite situații, medicul poate recomanda medicație ca adjuvant la stilul de viață. Review-urile recente arată că terapiile moderne (inclusiv unele clase care acționează pe căile hormonale ale apetitului) pot îmbunătăți semnificativ rezultatele la pacienți selectați. Decizia se ia individual, în funcție de IMC, comorbidități, contraindicații și preferințe.

Important: medicația nu înlocuiește obiceiurile sănătoase, ci le susține. Monitorizarea medicală este esențială.

4) Chirurgia bariatrică (pentru obezitate severă și/sau complicații)

Pentru unele persoane cu obezitate severă, chirurgia bariatrică poate fi o opțiune eficientă, cu beneficii semnificative asupra greutății și a complicațiilor metabolice. Este o decizie majoră, care implică evaluare multidisciplinară și schimbări pe termen lung (dietă, vitamine, monitorizare).

Ce obiectiv este realist?

Mulți oameni își propun „să slăbească mult, repede”. Medicina recomandă adesea ținte progresive: chiar și o scădere moderată (de exemplu, câteva procente din greutate) poate îmbunătăți tensiunea, glicemia și starea generală. Cel mai important este trendul și menținerea pe termen lung.

Prevenirea obezității

Prevenția începe cu obiceiuri simple și consecvente. Câteva direcții utile:

Alimentație echilibrată: mai mult „mâncare adevărată”, mai puțin ultraprocesat.
Mișcare zilnică: mers pe jos, urcat scări, activități recreative.
Somn: un program mai stabil ajută hormonii apetitului.
Gestionarea stresului: pauze, respirație, sprijin psihologic când e nevoie.
Monitorizare: cântărire periodică și ajustări mici, la timp.

Dacă ai încercat repetat să slăbești și revii la greutatea inițială, nu e un eșec personal. Este frecvent în obezitate, iar soluția este un plan mai bine adaptat (nutriție + comportament + monitorizare, uneori, tratament).

Întrebări frecvente

Obezitatea se poate „vindeca”?

Obezitatea este considerată o boală cronică. În practică, obiectivul este controlul pe termen lung (scădere, menținere, prevenirea complicațiilor), similar altor boli cronice.

IMC este suficient pentru diagnostic?

IMC este util ca screening, dar nu surprinde distribuția grăsimii sau starea metabolică. De aceea, se folosesc și măsurători precum talia și evaluarea clinică/analizele.

Care este cea mai eficientă metodă de slăbit?

Cea mai eficientă metodă este cea pe care o poți menține: alimentație echilibrată + mișcare + strategie comportamentală. Pentru unii pacienți, medicamentele sau chirurgia pot fi indicate, conform evaluării medicale.

Când ar trebui să cer ajutor medical?

Dacă ai IMC ≥ 30, dacă ai complicații (tensiune, glicemie, apnee etc.), dacă ai încercat de mai multe ori și nu reușești să menții scăderea sau dacă greutatea crește rapid, merită o evaluare medicală.

Dona Lifestyle – program dedicat managementului obezității

În contextul creșterii numărului de persoane afectate de obezitate, Fundația Echilibru Vita Nuova dezvoltă programul Dona Lifestyle, o inițiativă orientată către educație pentru sănătate și sprijin pentru persoanele care își doresc să reducă excesul ponderal printr-o abordare multidisciplinară.

Programul își propune să ofere participanților informații corecte, resurse educaționale și suport practic pentru adoptarea unor obiceiuri sănătoase și pentru înțelegerea importanței menținerii unei greutăți corporale echilibrate.

Ce oferă programul Dona Lifestyle

Participanții incluși în program pot beneficia de:

evaluare medicală inițială și monitorizarea parametrilor corporali
consiliere nutrițională adaptată nevoilor individuale
suport psihologic și motivațional pentru schimbarea obiceiurilor
activități orientate către mișcare și stil de viață activ
educație pentru sănătate și dezvoltarea unor comportamente alimentare echilibrate
orientare către servicii medicale de specialitate atunci când situația o impune

Calendarul programului Dona Lifestyle – ediția a II-a

martie – 15 aprilie: perioadă de înscriere și selecție a participanților
mai – octombrie: perioada de intervenție activă (6 luni), care include consiliere nutrițională, activități fizice, workshopuri și sprijin pentru schimbarea stilului de viață
noiembrie: analiza și centralizarea rezultatelor programului

Înscrieri pentru Dona Lifestyle – ediția a II-a

Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității (4 martie), Fundația Echilibru Vita Nuova anunță lansarea înscrierilor pentru cea de-a doua ediție a programului Dona Lifestyle.

Persoanele interesate se pot înscrie completând aici formularul de participare.

Telefon pentru informații: 0799 300 597

Pentru detalii complete despre program și modul de participare, consultați pagina dedicată: Dona Lifestyle – ediția a doua | Program multidisciplinar de management al obezității

Surse (articole medicale)

Ziua Mondială a Obezității

Ziua Mondială a Obezității – 4 martie

Obezitatea este o boală cronică, nu o lipsă de voință

Ziua Mondială a Obezității - Obezitatea este o boală cronică

În fiecare an, pe 4 martie, este marcată Ziua Mondială a Obezității, o inițiativă globală dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică ale secolului XXI.

Această zi reprezintă un moment important pentru a înțelege mai bine cauzele obezității și pentru a promova soluții concrete de prevenție, educație și tratament.

Obezitatea nu este doar o problemă estetică sau rezultatul unor alegeri individuale. Comunitatea medicală recunoaște astăzi că obezitatea este o boală cronică, influențată de factori biologici, genetici, metabolici, psihologici și sociali. Combaterea ei necesită o abordare complexă și multidisciplinară.

O problemă globală de sănătate publică

Obezitatea a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.

La nivel global, peste 1 miliard de persoane trăiesc cu obezitate, iar numărul acestora este în continuă creștere. În același timp, aproximativ 1 din 5 copii și adolescenți din lume sunt supraponderali sau obezi, ceea ce arată că problema începe tot mai devreme în viață.

Specialiștii estimează că, în absența unor măsuri eficiente, prevalența obezității va continua să crească semnificativ în următoarele decenii.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru numeroase afecțiuni cronice, printre care: diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, anumite tipuri de cancer, probleme articulare și de mobilitate.

Obezitatea în România

Și în România, obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.

Datele arată că aproximativ 4 milioane de români trăiesc cu obezitate, iar peste jumătate dintre adulți sunt supraponderali sau obezi. Situația este îngrijorătoare și în rândul copiilor și adolescenților, unde procentul celor cu exces ponderal este în creștere. Unele estimări arată că un sfert dintre copiii din România sunt supraponderali sau obezi, iar numărul acestora este în creștere. Aceste date subliniază nevoia unor programe de educație pentru sănătate, prevenție și intervenție timpurie.

Dona Lifestyle – program pentru managementul obezității

În acest context, Fundația Echilibru Vita Nuova derulează programul Dona Lifestyle, dedicat educației pentru sănătate și sprijinului pentru reducerea excesului World Obesity Day 4 martie - Conștientizarea obezității ponderal printr-o abordare multidisciplinară.

Programul oferă participanților acces la informații, resurse educative și suport practic pentru adoptarea unui stil de viață sănătos și pentru conștientizarea importanței reducerii excesului ponderal.

Participanții beneficiază de: evaluare medicală și monitorizarea parametrilor corporali, consiliere nutrițională personalizată, sprijin psihologic și motivațional, activități dedicate mișcării și stilului de viață activ, educație pentru sănătate și schimbare comportamentală, orientarea către servicii medicale de specialitate atunci când este necesar.

Calendar Dona Lifestyle – ediția II

Martie – 15 Aprilie – perioadă de înscrieri și recrutare.

Mai – Octombrie – intervenție activă (6 luni): nutriție, activitate fizică, workshopuri și suport pentru schimbare comportamentală.

Noiembrie – centralizarea rezultatelor programului.

Înscrieri deschise pentru Dona Lifestyle – ediția II

Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității, Fundația Echilibru Vita Nuova anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția a II-a a programului Dona Lifestyle.

Completează formularul de înscriere

Telefon informații: 0799 300 597

Pentru detalii complete despre program: Program multidisciplinar pentru slăbire sănătoasă – Dona Lifestyle

De ce obezitatea trebuie tratată ca o boală cronică

Mult timp, obezitatea a fost percepută exclusiv ca rezultat al unor alegeri individuale. În realitate, cercetările medicale arată că această afecțiune este rezultatul interacțiunii dintre numeroși factori: predispoziție genetică, modificări metabolice și hormonale, stil de viață sedentar, alimentație dezechilibrată, factori psihologici și emoționali, mediul social și economic. Din acest motiv, abordarea obezității trebuie să fie multidisciplinară, implicând medici, nutriționiști, psihologi și programe de educație pentru sănătate.

Ce putem face pentru prevenirea obezității

adoptarea unei alimentații echilibrate prin consumul de alimente variate și bogate în nutrienți, reducerea zahărului și a alimentelor ultraprocesate.
activitate fizică regulată. Mișcarea zilnică contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la îmbunătățirea sănătății generale.
educație pentru sănătate. Informarea corectă despre obezitate și factorii care o influențează.
participarea la programe de sprijin și inițiative dedicate promovării sănătății.

Ziua Mondială a Obezității este o oportunitate de a înțelege mai bine această afecțiune și de a promova soluții reale pentru prevenirea și managementul ei.

Obezitatea este o boală cronică, iar prin informare, educație și sprijin putem contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții comunității.

11.11.2025

gabriela.stefan

antrenamente dezvoltare personală DONA Lifestyle DONA Logistica educație pentru sănătate Farmaciile DOna gestionarea obezității nutriție nutriție echilibrată obiceiuri sănătoase prevenirea obezității sănătate sănătate și prevenție stil de viață sănătos wellbeing

Sanatate

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare și echilibru

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare

Rezultate reale, oameni motivați și o comunitate care redescoperă echilibrul prin știință, disciplină și grijă.

Schimbarea adevărată nu se măsoară doar în kilograme pierdute, ci în felul în care oamenii își redescoperă echilibrul, încrederea și motivația de a trăi sănătos. Programul Dona Lifestyle, inițiat de Fundația DONA, parte a inițiativei Grupului DONA, demonstrează că sprijinul medical, perseverența și educația pot transforma vieți.

Etapa București a adus rezultate remarcabile, confirmând eficiența acestui model. Cu 147 de participanți activi, dintre care 119 femei și 28 de bărbați, programul a devenit o poveste despre determinare și reușită. În doar trei săptămâni – de la debutul campaniei Dona Lifestyle București – s-a înregistrat o scădere medie în greutate de 2,5 kilograme și o reducere a circumferinței taliei de 1,5 centimetri pe săptămână.

Dona Lifestyle - progres și rezultate reale

Aceste cifre reprezintă mai mult decât simple date medicale. Ele reflectă efortul individual și sprijinul unei echipe care crede cu adevărat în forța schimbării. Printre rezultatele spectaculoase se numără o participantă care a pierdut 10 centimetri în talie în două săptămâni, precum și alți doi participanți care au slăbit peste 5 kilograme în doar 14 zile, rezultate obținute exclusiv prin nutriție echilibrată, mișcare constantă și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Datele medicale colectate până în prezent arată, de asemenea, o complexitate crescută a stării de sănătate a participanților. Analizele de laborator indică, la majoritatea celor evaluați, valori crescute ale Indicelui HOMA, ale colesterolului total și LDL, dar și modificări ale nivelului glicemiei și ale enzimelor hepatice TGO și TGP, cu doar câteva excepții. Aceste rezultate subliniază importanța intervenției multidisciplinare și a monitorizării medicale personalizate în procesul de îmbunătățire a stării generale de sănătate.

Dona Lifestyle - abordare medicală integrată

Sub coordonarea unei echipe medicale de elită formate din Dr. Florin Ioan Bălănică, Dr. Alina Epure, Dr. Adriana Dumitrescu și Dr. Ruxandra Maria Pleșea, fiecare participant beneficiază de o abordare integrată, construită pe baza particularităților individuale. Echipa reunește expertiză, empatie și profesionalism, oferind suport constant pe durata întregului program.

Pe lângă activitatea medicală directă, specialiștii Dona Lifestyle se implică activ în comunicarea zilnică cu participanții. Prin intermediul grupurilor dedicate de WhatsApp, aceștia organizează sesiuni de Q&A, unde răspund prompt întrebărilor și oferă clarificări personalizate. De asemenea, medicii susțin workshopuri lunare pentru toți participanții înscriși în proiect – nu doar pentru cei aflați în grija lor – creând astfel un spațiu comun de învățare, inspirație și motivație.

Specialiștii implicați pun accent pe parteneriatul dintre expert și participant. Schimbarea se clădește pas cu pas, prin încredere, educație și echilibru. Dona Lifestyle nu este doar un program medical, ci un proces de transformare personală, bazat pe știință, disciplină și consecvență.

Dona Lifestyle - componenta de mișcare și vitalitate

Componenta de mișcare completează această abordare holistică. Sub îndrumarea antrenorului Bogdan Bălășoiu, participanții își redescoperă bucuria mișcării și încrederea în propriul corp. 69% dintre participanți iau parte constant la antrenamentele de fitness, iar 52% din totalul înscrișilor nu au lipsit de la nicio sesiune. Aceste cifre confirmă implicarea activă a comunității Dona Lifestyle și dorința autentică de a adopta un stil de viață echilibrat.

Programul oferă acces gratuit la consultații nutriționale, evaluări personalizate, ateliere practice și un kit digital complet oferit fiecărui participant. Acesta include un ceas smart, un cântar digital, un jurnal personal, un glucometru digital, un centimetru pentru monitorizarea taliei și analize medicale specifice. Prin aceste instrumente moderne, participanții sunt încurajați să-și urmărească progresul în timp real și să mențină motivația pe termen lung.

Scopul programului este de a promova prevenția, educația pentru sănătate și conștientizarea importanței unui stil de viață activ, într-un mediu profesionist și empatic.

Cu un buget total de 972.246 lei, programul a fost extins la nivel național, urmând să includă 400 de participanți direcți. Începând cu luna noiembrie 2025, Dona Lifestyle este implementat în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați, orașe care sunt centre regionale DONA Lifestyle.

Echipele medicale din aceste centre reunesc specialiști dedicați în nutriție, medicină generală și metabolism, printre care Prof. Univ. Dr. Viorica Mocanu la Iași, Lector Univ. Dr. Anca Elena Crăciun la Cluj-Napoca și Conf. Univ. Dr. Alexandru Nechifor la Galați — profesioniști care continuă misiunea Fundației DONA de a sprijini oamenii în drumul lor spre echilibru. În curând, programul va fi lansat și la Craiova, extinzând astfel comunitatea Dona Lifestyle și consolidând impactul său la nivel național.

Această extindere confirmă misiunea Fundației DONA de a aduce mai aproape de oameni prevenția și educația pentru sănătate, sprijinind formarea unei comunități implicate în menținerea echilibrului zilnic.

Proiectul este posibil datorită sprijinului constant oferit de Farmaciile DONA și DONA Logistica, parteneri care susțin activ inițiativele dedicate sănătății publice și educației medicale. Fără implicarea lor, acest demers nu ar fi fost posibil.

„Schimbarea nu se impune, se inspiră. Dona Lifestyle nu este doar un program de sănătate, ci o mișcare pentru o viață trăită cu sens, echilibru și responsabilitate.”

Prin rezultate, prin oameni și prin extinderea sa națională, Dona Lifestyle confirmă că atunci când știința, echilibrul și comunitatea acționează împreună, schimbarea devine reală.

17.10.2025

gabriela.stefan

antrenamente antrenor consiliere personalizată DONA Lifestyle echipe medicale locale dedicate educație pentru sănătate fitness fitness și mișcare nutriție echilibrată Parte din schimbare prevenirea obezității scădere în greutate stil de viață sănătos wellbeing

Sanatate

DONA Lifestyle – un drum de suflet către sănătate

DONA Lifestyle se extinde în România – program de prevenire a obezității și stil de viață sănătos

Din 1 noiembrie 2025, DONA Lifestyle ajunge în Iași, Cluj, Galați și Craiova, pentru a aduce sprijin real și empatie celor care doresc un stil de viață sănătos.

DONA Lifestyle este mai mult decât un program dedicat prevenirii și combaterii obezității. Este un angajament sincer pentru sănătate, educație și sprijin în adoptarea unui stil de viață sănătos, echilibrat și conștient.

Ne dorim să fim alături de tine, pas cu pas, în această călătorie spre echilibru. Știm că începuturile pot fi grele, dar fiecare pas mic contează. Iar noi îți vom fi aproape cu înțelegere, empatie și încredere.

De ce să alegi DONA Lifestyle?

Pentru că aici sănătatea înseamnă grijă, nu doar tratament.
Pentru că vei fi ascultat, sprijinit și înțeles.
Pentru că nu ești singur în drumul tău către echilibru.

✔️ Abordare integrată a sănătății
✔️ Echipe medicale locale dedicate comunității tale
✔️ Suport personalizat, pas cu pas, de la prima zi
✔️ Acces la servicii medicale de calitate, în orașul tău

DONA Lifestyle este un proiect de suflet al Fundației DONA, construit din credința că un stil de viață sănătos se formează treptat, cu ajutorul unei comunități care te încurajează și te înțelege.

La Fundația DONA, credem că binele începe cu un gest mic – o vorbă bună, un zâmbet, o încurajare sinceră. Nu promitem miracole. Promitem implicare reală, sprijin constant și o echipă careia îi pasă cu adevărat.

Cum a început totul

Primul pas a fost făcut în București – Ilfov, printr-un proiect pilot care a demonstrat cât de mult contează sprijinul și educația.

Din 1 noiembrie 2025, programul ajunge în alte patru orașe importante din România: Iași, Cluj, Galați și Craiova. Acestea devin centre regionale dedicate celor care își doresc o schimbare în bine.

Pentru că sănătatea nu este un lux. Este un drept.
Și este, în același timp, o responsabilitate față de noi și față de cei pe care îi iubim.

• Iași – deservind zona Moldovei
• Cluj – deservind zona Transilvaniei
• Galați – deservind zona Dobrogei
• Craiova – deservind zona Munteniei

Indiferent de orașul în care locuiești, vei putea accesa centrul cel mai apropiat sau cel mai potrivit pentru tine. Iar dacă distanța te descurajează, programul îți oferă și consultații online, pentru ca sprijinul să fie mereu la îndemână.

Cine face parte din echipă

Echipa DONA Lifestyle este formată din oameni care cred în oameni:farmaciști voluntari, medici, nutriționiști, psihologi specializați în psihonutriție, traineri și voluntari dedicați comunității.

Fiecare participant primește nu doar îndrumare medicală, ci și sprijin emoțional, empatie și încurajare. Pentru că atunci când ești ascultat și înțeles, schimbarea devine posibilă.

Durata și desfășurarea programului

• Durata: 99 de zile, începând cu 1 noiembrie 2025
• Grup-țintă: persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani
• Locuri limitate: 50 locuri/oras, selecția se face printr-un chestionar de evaluare medicală.

Cum te poți înscrie

Completează formularul orașului tău:
• Iași – [Formular de înscriere online]
• Cluj-Napoca – [Formular de înscriere online]
• Galați – [Formular de înscriere online]
• Craiova – [Formular de înscriere online]

Ce oferă programul

Alegerea medicului și nutriționistului coordonator, în funcție de zonă:
• Iași – Prof. Univ. Dr. Mocanu Veronica – detalii aici
• Cluj – Lector. Univ. Dr. Anca Elena Crăciun –detalii aici
• Craiova – Prof. Univ. Dr. Prejbeanu Ileana – detalii aici
• Galați – Conf. Univ. Dr. Nechifor Alexandru – detalii aici
Sesiuni de consiliere psihonutrițională personalizată
Echipamente moderne de monitorizare a sănătății (glucometru, cântar smart, ceas inteligent, jurnal personal)
Activități online interactive:
• Sesiuni de fitness cu antrenori specializați
• Workshop-uri despre nutriție, echilibru emoțional și sănătate mentală

Toate datele sunt gestionate în deplină siguranță, respectând standardele GDPR.

Impact și concluzie

La finalul programului, informațiile colectate vor contribui la un raport național despre obezitate în România, menit să susțină politici publice mai eficiente și mai umane.

DONA Lifestyle nu este doar un proiect. Este o mișcare de suflet, născută din dorința de a aduce sănătatea mai aproape de oameni. Este dovada că atunci când ne unim forțele, empatia și știința pot schimba vieți.

💚 Alege să fii parte din schimbare.
Fiecare pas, fiecare decizie, fiecare zâmbet contează. Pentru tine. Pentru cei dragi. Pentru o Românie mai sănătoasă.

13.10.2025

gabriela.stefan

DONALifestyle echilibru zilnic educație pentru sănătate fitness și mișcare Fundatia Dona nutriție echilibrată obiceiuri sănătoase prevenirea obezității stil de viață sănătos

Sanatate

DONA Lifestyle – se extinde în patru mari orașe ale țării

DONA Lifestyle – proiectul-pilot din București continuă și se extinde în patru mari orașe ale țării.

Fundația DONA derulează în prezent proiectul-pilot DONA Lifestyle, parte a inițiativei dedicate promovării unui stil de viață sănătos, echilibrat și responsabil. Programul, desfășurat în prezent în București, reprezintă prima etapă a unei inițiative naționale care va fi extinsă în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați.

Despre proiectul-pilot din București.

Proiectul abordează unul dintre cele mai importante subiecte de sănătate publică: prevenirea și combaterea obezității.

Din cele 244 de persoane înscrise în etapa desfășurată în Capitală, 147 continuă programul după procesul de selecție și două retrageri ( 119 femei și 28 de bărbați).

Participanții înscriși au o greutate totală de 13.344,85 kg (echivalentul greutății unui autobuz urban încărcat complet) și o circumferință totală a taliei de 15.009 cm, cât un teren și jumătate de fotbal.

Toți participanții au parcurs deja prima sesiune de nutriție și au efectuat analizele medicale specifice. În fiecare miercuri, de la ora 20:00, participanții participă la ședințe de fitness online, coordonate de specialiști în activitate fizică adaptată.

Programul, susținut integral de Fundația DONA, include și ședințe de psihonutriție și workshopuri susținute de medici, dedicate echilibrului nutrițional, prevenției bolilor metabolice și menținerii sănătății pe termen lung.

Echipa medicală DONA Lifestyle – București

Programul-pilot este coordonat de o echipă interdisciplinară formată din:
Dr. Florin Ioan Bălănică, Dr. Adriana Dumitrescu, Dr. Alina Epure și Dr. Ruxandra Pleșea.

Echipa medicală oferă fiecărui participant planuri personalizate, consiliere de specialitate și monitorizare constantă pe întreaga durată a proiectului – 99 de zile.

Sprijin oferit de Fundația DONA

Pe lângă investiția Fundației DONA în medici, psihologi, antrenori de fitness și analize medicale, fiecare participant la programul DonaLifestyle a primit un pachet complet de monitorizare a sănătății.
Acesta include glucometru, cântar smart, ceas inteligent, jurnal de progres și centimetru pentru talie, instrumente care îi ajută să urmărească progresul, să-și gestioneze mai bine sănătatea și să rămână motivați să adopte schimbări reale și durabile în stilul de viață.

Extinderea programului DONA Lifestyle

Începând cu luna noiembrie 2025, programul va fi implementat și în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați, orașe care se vor constitui în centre regionale DONA Lifestyle. Scopul Fundației DONA este de a aduce mai aproape de oameni prevenția și educația pentru sănătate, sprijinind formarea unei comunități implicate în menținerea echilibrului zilnic.

DONA Lifestyle este un program de sănătate și educație dedicat obezității, inițiat de Fundația DONA, parte a inițiativei Grupului DONA, care promovează prevenția, informarea și conștientizarea importanței unui stil de viață activ. Proiectul oferă acces gratuit la consultații nutriționale, evaluări personalizate și ateliere practice, într-un cadru profesionist și empatic.

Pentru mai multe informații despre program: https://fundatiaechilibru.ro/dona-lifestyle

Denumire: Fundatia Echilibru Vita Nuova

Email: office@fundatiaechilibru.ro

Tel: 0799300597

RS 135/28.12.2017

CIF 38710412

IBAN RO74 RZBR 0000 0600 1999 2895

Archives

Categories

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem 0

Dincolo de cântar: pericolele ascunse ale obezității și legătura cu menopauza

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Mai mult decât o problemă de voință

Pericolul nu stă doar în kilograme

Bolile care pot crește în tăcere

Femeile nu trăiesc obezitatea la fel

Ce face menopauza și ce nu face

O problemă de sănătate, nu o sentință

Ce înseamnă, realist, tratamentul

Nu putem trata individual o problemă produsă și social

Mesajul pe care trebuie să-l schimbăm

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile 0

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

De la controlul foamei și al sațietății la schimbarea comportamentelor alimentare: ce pot face noile medicamente anti-obezitate, unde se termină promisiunea lor și de ce tratamentul trebuie construit în jurul persoanei, nu doar al cântarului.

Obezitatea nu este un eșec de voință

Ce este GLP-1 și de ce influențează foamea

De ce aceste terapii au schimbat medicina obezității

Cine poate fi candidat pentru tratament

Ce înseamnă un rezultat bun

Reacțiile adverse: frecvente nu înseamnă neimportante

De ce cumpărarea de pe internet este un risc real

De ce kilogramele pot reveni după oprire

Medicamentul nu poate învăța în locul pacientului

GLP-1 sau chirurgie bariatrică?

Șapte idei pe care merită să le păstrăm

Mituri frecvente despre terapiile GLP-1

„Dacă îmi taie pofta de mâncare, pot mânca orice”

„Reacțiile digestive arată că medicamentul funcționează”

„Dacă nu slăbesc la fel ca în studiile clinice, tratamentul a eșuat”

„După ce ajung la greutatea dorită, problema este rezolvată”

„Produsele cumpărate online sunt aceleași, doar mai ieftine”

Întrebări frecvente

Cât de repede se slăbește cu un tratament GLP-1?

Toate medicamentele GLP-1 sunt identice?

Se pot utiliza în sarcină?

Este obligatoriu sportul?

Pot lua tratamentul dacă nu am diabet?

Care este „cea mai bună” terapie?

Dincolo de injecție: întrebarea care contează

Surse și lecturi suplimentare

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale 0

Cei 8 piloni ai sănătății – repere pentru prevenție și un stil de viață echilibrat

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat rolul evaluării medicale, al prevenției și al alegerilor sănătoase în cadrul programului Dona Lifestyle, ediția a II-a

Ce reprezintă cei 8 piloni ai sănătății

Alimentația sănătoasă – mai mult decât o listă de restricții

Activitatea fizică – mișcarea adaptată contează

Renunțarea la fumat – una dintre cele mai importante decizii pentru sănătate

Somnul de calitate – un pilon adesea neglijat

Gestionarea stresului – sănătatea psihică și cea metabolică se influențează reciproc

Menținerea unei greutăți sănătoase – dincolo de cifra de pe cântar

De ce este importantă distribuția grăsimii

Monitorizarea sănătății metabolice

Profilul lipidic – mai mult decât colesterolul total

Glicemia și hemoglobina glicozilată

Tensiunea arterială – valoarea depinde și de modul de măsurare

Colaborarea cu medicii și prevenția

De ce soluțiile rapide nu produc întotdeauna schimbări durabile

Dona Lifestyle – un cadru pentru educație, sprijin și responsabilitate

Dincolo de cântar. O altă perspectivă asupra obezității 0

Dincolo de cântar. O altă perspectivă asupra obezității

Uneori, cel mai greu lucru nu este să slăbești. Ci să nu fii judecat.

Corpul nu este un calculator

Dincolo de oglindă există sănătatea

Tratamentul începe cu înțelegerea

Din acest motiv există Dona Lifestyle

Dincolo de cifre sunt oameni

O validare care ne obligă să mergem mai departe

Schimbarea începe înainte de cântar

Sursă și lectură recomandată

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus și energia scăzută | DONA Lifestyle 0

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus, energia scăzută și schimbarea care îți poate transforma viața

De ce rezistența la insulină nu este o boală, ci semnalul că organismul are nevoie de o nouă direcție

Workshop susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul Programului DONA Lifestyle

Ce este, de fapt, rezistența la insulină?

Rezistența la insulină nu este un diagnostic, ci o stare metabolică

De ce grăsimea abdominală este atât de importantă

Indicele HOMA: analiza despre care se vorbește tot mai mult

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale

Dincolo de cântar. O altă perspectivă asupra obezității

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus și energia scăzută | DONA Lifestyle

Obezitatea: cauze, riscuri pentru sănătate și metode eficiente de prevenție și tratament

Ziua Mondială a Obezității

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare și echilibru

DONA Lifestyle – un drum de suflet către sănătate