Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Dincolo de cântar: pericolele ascunse ale obezității și legătura cu menopauza

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Trăim într-o lume care ne oferă mai multă hrană decât oricând, dar mai puțin timp pentru a mânca în liniște. O lume în care putem comanda o masă în câteva secunde, însă avem nevoie de voință, bani și organizare pentru a găti zilnic sănătos. Muncim așezați, ne deplasăm așezați, ne relaxăm în fața ecranelor și dormim tot mai puțin. Suntem permanent înconjurați de produse dense caloric, porții mari, publicitate și promisiuni de confort imediat.

În acest decor, obezitatea a devenit una dintre marile probleme de sănătate ale lumii moderne. Nu pentru că oamenii de astăzi ar fi devenit brusc mai leneși sau mai lipsiți de voință, ci pentru că biologia umană, construită să economisească energie, trăiește acum într-un mediu care o împinge aproape continuu spre consum și sedentarism.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată dimensiunea fenomenului: în 2022, unul din opt oameni de pe glob trăia cu obezitate. Aproximativ 2,5 miliarde de adulți aveau exces ponderal, iar 890 de milioane dintre ei aveau obezitate. Prevalența obezității la adulți s-a dublat cu mult față de 1990. În Regiunea Europeană a OMS, excesul ponderal și obezitatea afectează aproape 60% dintre adulți.

Aceste cifre nu descriu o problemă de aspect. Descriu o boală cronică și recidivantă, care poate afecta aproape fiecare organ, poate scurta viața și poate evolua mult timp fără semnale evidente. Iar pentru femei, perioada de perimenopauză și menopauză poate adăuga o nouă vulnerabilitate biologică peste presiunile deja existente.

Mai mult decât o problemă de voință

Multă vreme, obezitatea a fost redusă la o ecuație morală: cine se îngrașă „mănâncă prea mult și se mișcă prea puțin”. Ecuația energetică există, desigur — greutatea corporală este influențată de raportul dintre energia consumată și cea cheltuită. Dar explicația este incompletă.

Obezitatea apare prin interacțiunea dintre predispoziția genetică, mecanismele hormonale și neurologice care controlează foamea și sațietatea, somn, stres, medicamente, boli asociate, sănătate mintală și mediul în care trăim. Contează prețul alimentelor, accesul la spații sigure pentru mișcare, programul de lucru, educația pentru sănătate și felul în care industria proiectează, promovează și vinde produse alimentare.

Altfel spus, alegerile individuale contează, dar nu se fac în vid.

Lumea modernă a creat ceea ce specialiștii numesc un mediu „obezogen”: alimente bogate în calorii sunt ieftine, disponibile la orice oră și intens promovate; porțiile au crescut; deplasarea și munca necesită mai puțin efort fizic; iar privarea de somn și stresul cronic au devenit aproape normale. Responsabilitatea personală nu dispare, dar nici responsabilitatea societății nu poate fi ignorată.

De aceea, mesajul „slăbește și problema se rezolvă” este nu doar insuficient, ci uneori dăunător. El transformă o boală complexă într-un eșec de caracter, întârzie solicitarea ajutorului și alimentează ciclul dietelor severe, al pierderii și recâștigării în greutate.

Pericolul nu stă doar în kilograme

Indicele de masă corporală, sau IMC, este un instrument util pentru evaluarea populațiilor și pentru orientarea inițială în cabinet. Dar nu spune toată povestea unei persoane. Nu diferențiază masa musculară de masa grasă și nu arată unde este depozitată grăsimea.

Două persoane cu același IMC pot avea profiluri metabolice diferite. În același timp, un IMC care nu intră în categoria obezității nu exclude acumularea periculoasă de grăsime în jurul organelor. Din acest motiv, circumferința taliei, tensiunea arterială, glicemia, profilul lipidic, funcția hepatică și istoricul familial pot oferi informații pe care cântarul nu le arată.

Grăsimea subcutanată este cea pe care o putem prinde între degete. Grăsimea viscerală se află mai profund, în jurul organelor abdominale. Ea nu este un simplu depozit inert, ci un țesut biologic activ, implicat în inflamație, reglarea metabolismului și sensibilitatea la insulină. Acumularea ei se asociază cu un risc mai mare de diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și alte afecțiuni metabolice.

Acesta este primul mare pericol ascuns al obezității: ceea ce se întâmplă în interior poate fi mai important decât ceea ce se vede în oglindă.

Bolile care pot crește în tăcere

Rezistența la insulină și diabetul de tip 2

Cu mult înainte ca o persoană să primească diagnosticul de diabet, organismul poate deveni treptat mai puțin sensibil la insulină. Pancreasul compensează producând mai mult hormon, iar glicemia poate rămâne o vreme aparent normală. În această etapă, de multe ori nu există durere și nici simptome clare.

În timp, mecanismul de compensare poate ceda. Apar prediabetul și apoi diabetul de tip 2, cu riscuri pentru inimă, rinichi, ochi, nervi și circulație. Potrivit Institutului Național american pentru Diabet și Boli Digestive și Renale, aproape nouă din zece persoane cu diabet de tip 2 au exces ponderal sau obezitate.

Hipertensiunea și boala cardiovasculară

Tensiunea arterială crescută este numită adesea „ucigașul tăcut” tocmai pentru că poate afecta vasele de sânge, inima, creierul și rinichii fără să provoace simptome ani întregi. Obezitatea poate contribui la hipertensiune, la modificarea colesterolului, la inflamație și la suprasolicitarea inimii.

Infarctul sau accidentul vascular cerebral nu sunt întotdeauna începutul bolii; pot fi primul moment în care o boală veche devine vizibilă.

Ficatul gras metabolic

Ficatul poate acumula grăsime fără ca persoana să consume excesiv alcool și fără să doară. Afecțiunea este cunoscută în prezent drept boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice — MASLD — și poate evolua de la simpla încărcare grasă la inflamație, fibroză, ciroză și, în unele cazuri, insuficiență hepatică sau cancer hepatic.

Analizele hepatice pot fi uneori normale chiar dacă există steatoză. De aceea, riscul trebuie apreciat în contextul circumferinței abdominale, diabetului, trigliceridelor și al celorlalți factori metabolici, nu doar printr-o singură analiză.

Apneea obstructivă de somn

Sforăitul puternic, trezirile frecvente, durerile de cap dimineața și somnolența din timpul zilei sunt ușor puse pe seama stresului sau a vârstei. Uneori, însă, ele indică apnee de somn: episoade repetate în care respirația se oprește sau se reduce în timpul nopții.

Obezitatea este una dintre cauzele frecvente ale apneei obstructive la adulți. Netratată, aceasta se asociază cu hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet, accidente rutiere și o calitate scăzută a vieții. Se creează și un cerc vicios: somnul slab dereglează apetitul, scade energia pentru mișcare și poate îngreuna controlul greutății.

Rinichii — o victimă rar discutată

Obezitatea crește riscul bolii cronice de rinichi prin diabet și hipertensiune, dar poate afecta rinichii și independent de acestea. Boala renală evoluează adesea fără simptome până în stadii avansate. Un om se poate simți relativ bine în timp ce funcția renală scade treptat.

Riscul de cancer

Legătura dintre obezitate și cancer este încă insuficient cunoscută de public. Excesul de țesut adipos poate influența inflamația, insulina și nivelurile unor hormoni care participă la dezvoltarea anumitor tumori.

Sursele oncologice internaționale asociază excesul ponderal și obezitatea cu mai multe tipuri de cancer, printre care cancerul endometrial, cancerul de sân după menopauză, cancerul colorectal, renal, hepatic, ovarian, pancreatic și al vezicii biliare. Aceasta nu înseamnă că o persoană cu obezitate va dezvolta cancer și nici că greutatea este singura cauză. Înseamnă că riscul statistic este mai mare și că prevenția greutății excesive are și o dimensiune oncologică.

Articulațiile, mobilitatea și pierderea independenței

Greutatea suplimentară solicită genunchii, șoldurile și coloana, dar efectul nu este exclusiv mecanic. Inflamația asociată excesului de țesut adipos poate contribui și ea la degradarea articulară. Durerea reduce mișcarea, lipsa mișcării favorizează pierderea musculară, iar slăbiciunea musculară face activitatea și mai dificilă.

În timp, cercul poate duce la limitarea mobilității și la pierderea independenței — un risc deosebit de important după vârsta mijlocie.

Sănătatea mintală și povara stigmatizării

Obezitatea nu afectează doar corpul. Depresia, anxietatea, tulburările de alimentație, imaginea corporală negativă și izolarea socială se pot intersecta cu ea într-o relație bidirecțională.

La acestea se adaugă stigmatizarea. Persoanele cu obezitate pot fi judecate la școală, la locul de muncă și chiar în sistemul medical. Unele evită consultațiile de teamă că orice simptom va fi pus automat pe seama greutății. Ironia crudă este că rușinea prezentată drept „motivație” poate îndepărta omul exact de îngrijirea de care are nevoie.

Femeile nu trăiesc obezitatea la fel

Biologia, etapele reproductive și presiunea socială fac ca experiența femeilor să fie diferită. Sarcina, sindromul ovarelor polichistice, unele tratamente, distribuția grăsimii și schimbările hormonale pot influența riscul metabolic. În același timp, femeile sunt evaluate social mai sever după aspect și sunt ținta unei industrii uriașe a dietelor.

În jurul vârstei de 40–50 de ani, această presiune se întâlnește cu perimenopauza. Multe femei observă că talia se modifică, masa musculară scade și metodele care funcționau înainte nu mai dau aceleași rezultate. Răspunsul grăbit — „este doar vârsta” — ratează o oportunitate importantă de prevenție.

Ce face menopauza și ce nu face

Menopauza nu explică singură toate kilogramele acumulate la mijlocul vieții. Înaintarea în vârstă rămâne un motor important al creșterii ponderale: masa musculară tinde să scadă, necesarul energetic se reduce, activitatea fizică se poate diminua, iar somnul și stresul se schimbă.

Scăderea estrogenului aduce însă o modificare specifică: favorizează redistribuirea grăsimii spre abdomen. Datele longitudinale din studiul SWAN au arătat că tranziția menopauzală se asociază cu o accelerare a acumulării grăsimii viscerale și cu schimbări ale compoziției corporale. Cântarul poate crește puțin, dar corpul se poate schimba mult: mai puțin mușchi, mai multă grăsime și o proporție mai mare din aceasta în jurul organelor.

Aceasta este diferența importantă. Nu este vorba doar despre „câte kilograme”, ci despre locul în care se depun și despre țesutul care se pierde.

În aceeași perioadă, pot crește colesterolul LDL, trigliceridele, tensiunea și rezistența la insulină. Somnul este adesea fragmentat de bufeuri și transpirații nocturne. După menopauză se accelerează și pierderea de masă osoasă. O femeie poate ajunge astfel prinsă între trei riscuri care se alimentează reciproc: mai multă grăsime viscerală, mai puțină masă musculară și oase mai fragile.

O problemă de sănătate, nu o sentință

A vorbi despre pericolele obezității nu înseamnă a speria sau a culpabiliza. Riscul nu este destin. El poate fi identificat, redus și tratat.

Primul obiectiv nu ar trebui să fie o cifră idealizată pe cântar, ci o evaluare corectă:

greutate, IMC și circumferința taliei;
tensiune arterială;
glicemie și, când este indicat, hemoglobină glicată;
colesterol total, LDL, HDL și trigliceride;
evaluarea ficatului și a funcției renale în funcție de risc;
calitatea somnului și semnele de apnee;
medicamente care pot favoriza creșterea în greutate;
simptomele perimenopauzei sau menopauzei;
istoricul personal și familial;
sănătatea mintală și eventualele episoade de alimentație compulsivă.

O evaluare bună nu se termină cu îndemnul „mâncați mai puțin”. Ea încearcă să afle ce mecanisme întrețin problema în cazul acelei persoane.

Ce înseamnă, realist, tratamentul

Schimbările de stil de viață rămân fundamentale, dar trebuie să fie sustenabile. Alimentația sănătoasă nu înseamnă înfometare, iar mișcarea nu trebuie folosită ca pedeapsă pentru ceea ce am mâncat.

Pentru femeia aflată la menopauză, protejarea masei musculare este esențială. Exercițiile de forță, adaptate nivelului de pregătire și bolilor existente, ar trebui să stea alături de activitatea aerobă. Aportul adecvat de proteine, legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale și grăsimile nesaturate pot susține sațietatea și sănătatea metabolică. Somnul, gestionarea stresului și tratarea simptomelor menopauzei nu sunt detalii, ci părți ale aceluiași plan.

Uneori, prevenirea creșterii suplimentare în greutate este deja un succes. Atunci când există obezitate, o scădere de 5–10% din greutatea inițială poate îmbunătăți glicemia, tensiunea, lipidele și alți markeri de risc. Beneficiile nu trebuie anulate mental doar pentru că persoana nu a ajuns la o „greutate ideală”.

Pentru unele paciente, intervențiile comportamentale nu sunt suficiente. Medicamentele antiobezitate pot fi indicate după evaluarea beneficiilor, riscurilor, contraindicațiilor și costurilor. Pentru obezitatea severă sau asociată cu boli importante, procedurile endoscopice ori chirurgia metabolică pot fi opțiuni. Aceste tratamente nu sunt scurtături și nici dovezi ale unui eșec personal; sunt instrumente medicale pentru o boală cronică.

Terapia hormonală a menopauzei are un alt rol. Ea poate fi eficientă pentru bufeuri, transpirații nocturne și alte simptome, după evaluare individuală, dar nu este un tratament pentru slăbit. Unele efecte asupra distribuției grăsimii pot fi modeste, iar un beneficiu indirect poate apărea dacă ameliorarea somnului și a simptomelor face mai ușoară menținerea obiceiurilor sănătoase.

Nu putem trata individual o problemă produsă și social

Nicio consultație nu poate compensa singură un mediu în care alimentele sănătoase sunt scumpe sau greu accesibile, copiii sunt expuși permanent marketingului pentru produse nesănătoase, orașele descurajează mersul pe jos, iar programul de muncă lasă prea puțin timp pentru somn și gătit.

Prevenția reală cere politici publice: alimente sănătoase accesibile, etichetare clară, protejarea copiilor de marketing agresiv, spații sigure pentru mișcare, educație nutrițională și acces la tratament bazat pe dovezi. Cere și un sistem medical care să recunoască obezitatea devreme, înainte ca primul semn vizibil să fie diabetul, infarctul, ciroza sau pierderea mobilității.

Iar în sănătatea femeilor, menopauza trebuie privită ca o fereastră de prevenție. Nu doar ca final al perioadei reproductive, ci ca un moment în care riscul cardiovascular, metabolic, osos și oncologic poate fi reevaluat.

Mesajul pe care trebuie să-l schimbăm

Timp de decenii, societatea le-a spus persoanelor cu obezitate că problema lor este vizibilă și soluția este simplă. Medicina modernă arată exact contrariul: cele mai importante consecințe pot fi invizibile, iar soluția este complexă.

Nu avem nevoie de mai multă rușine. Avem nevoie de depistare mai devreme, conversații mai bune, tratamente accesibile și obiective realiste.

Iar femeilor care ajung la menopauză și simt că propriul corp „nu le mai ascultă” trebuie să le spunem adevărul complet: organismul nu este defect și nu le-a trădat. Biologia s-a schimbat, mediul nu le ajută, iar riscurile merită evaluate. Există însă intervenții eficiente și niciodată nu este prea târziu pentru a proteja mușchii, inima, oasele, somnul și sănătatea metabolică.

Obezitatea este una dintre marile boli ale lumii moderne. Menopauza îi poate amplifica unele mecanisme, dar nu transformă viitorul într-o sentință. Pericolul real nu este doar ceea ce arată cântarul. Este ceea ce poate evolua în tăcere atunci când reducem o problemă medicală la aspect, voință și vinovăție.

Tocmai această nevoie de informare, prevenție și sprijin dedicat sănătății femeii se regăsește în DONA Lifestyle, eveniment ajuns la cea de-a doua ediție, care aduce în prim-plan soluții pentru o viață mai sănătoasă și echilibrată.

Sfat! Solicitați o evaluare dacă observați o creștere rapidă sau inexplicabilă în greutate, o modificare importantă a taliei, tensiune crescută, sete ori urinări frecvente, sforăit puternic și somnolență diurnă, dureri articulare care limitează mișcarea sau simptome menopauzale care afectează somnul și viața de zi cu zi. Chiar și în absența simptomelor, controalele periodice pot identifica hipertensiunea, prediabetul, dislipidemia, afectarea ficatului sau a rinichilor înainte de apariția complicațiilor.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul medical individualizat.

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

De la controlul foamei și al sațietății la schimbarea comportamentelor alimentare: ce pot face noile medicamente anti-obezitate, unde se termină promisiunea lor și de ce tratamentul trebuie construit în jurul persoanei, nu doar al cântarului.

Puține tratamente medicale au intrat atât de repede în conversația publică precum terapiile din familia GLP-1. În numai câțiva ani, numele unor medicamente destinate inițial controlului diabetului de tip 2 au ajuns să fie asociate, aproape reflex, cu slăbirea rapidă. Au apărut mărturii spectaculoase, fotografii „înainte și după”, recomandări între prieteni, oferte pe internet și promisiunea seducătoare că o problemă complicată ar putea fi rezolvată printr-o injecție administrată săptămânal.

Dincolo de entuziasm există însă o realitate medicală mult mai nuanțată. Terapiile GLP-1 pot produce scăderi importante în greutate și pot îmbunătăți anumiți indicatori metabolici. Pentru unii pacienți, ele pot schimba radical traiectoria unei boli cronice. Dar nu sunt produse cosmetice, nu sunt potrivite pentru oricine și nu înlocuiesc evaluarea medicală, alimentația adaptată, mișcarea și schimbarea comportamentelor care au contribuit la creșterea în greutate.

Aceasta a fost și tema centrală a workshopului „Terapii moderne de slăbire (GLP-1 & co)”, susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul programului DONA Lifestyle. Întâlnirea nu a pornit de la întrebarea „ce medicament slăbește cel mai repede?”, ci de la una mult mai utilă: ce loc poate ocupa medicația într-un proces real, sigur și sustenabil de schimbare?

Obezitatea nu este un eșec de voință

Înțelegerea terapiilor moderne începe cu renunțarea la o prejudecată: aceea că persoana care trăiește cu obezitate ar trebui doar „să mănânce mai puțin și să se miște mai mult”. Greutatea corporală este influențată de factori biologici, hormonali, genetici, psihologici, sociali și de mediu. Somnul insuficient, stresul cronic, anumite medicamente, tulburările de comportament alimentar, accesul permanent la alimente foarte dense caloric și istoricul dietelor restrictive pot modifica foamea, sațietatea și răspunsul organismului la scăderea în greutate.

Organizația Mondială a Sănătății descrie obezitatea drept o boală cronică și recidivantă, care necesită îngrijire completă și de lungă durată. În ghidul global publicat în 2025, OMS a formulat recomandări condiționate pentru utilizarea pe termen lung a terapiilor GLP-1 la adulții cu obezitate, subliniind simultan că medicația trebuie integrată într-o abordare care include alimentație sănătoasă, activitate fizică și sprijin din partea profesioniștilor din sănătate.

Această perspectivă schimbă întrebarea. Nu mai căutăm vinovatul și nu mai interpretăm recâștigarea kilogramelor ca dovadă de slăbiciune. Căutăm mecanismele care întrețin boala și construim o intervenție suficient de complexă pentru viața reală a pacientului.

Ce este GLP-1 și de ce influențează foamea

GLP-1 este prescurtarea de la „glucagon-like peptide-1”, un hormon eliberat în mod natural în intestin după masă. El participă la comunicarea dintre tubul digestiv, pancreas și creier și contribuie la reglarea glicemiei, a apetitului și a sațietății.

Agoniștii receptorului GLP-1 sunt molecule care imită sau amplifică anumite efecte ale acestui hormon. În funcție de substanță, ele pot:

stimula eliberarea de insulină atunci când glicemia este crescută;
reduce secreția de glucagon, hormon implicat în creșterea glicemiei;
încetini golirea gastrică, mai ales în anumite etape ale tratamentului;
amplifica semnalele de sațietate;
reduce foamea, preocuparea persistentă pentru mâncare și dimensiunea porțiilor.

Tirzepatida acționează atât asupra receptorului GLP-1, cât și asupra receptorului GIP, un alt hormon intestinal implicat în răspunsul metabolic după masă. Din acest motiv este descrisă ca agonist dual GIP/GLP-1, chiar dacă, în conversația curentă, este adesea inclusă în aceeași categorie largă a „medicamentelor GLP-1”.

Pentru pacient, aceste mecanisme nu se traduc doar prin „nu mai am poftă”. Unele persoane descriu diminuarea zgomotului mental legat de mâncare: mai puține gânduri repetitive despre următoarea masă, o capacitate mai bună de a se opri și o distanță mai mare între impuls și acțiune. Această fereastră poate fi extrem de valoroasă. Ea poate crea spațiu pentru învățarea unor comportamente noi. Dar fereastra nu trebuie confundată cu schimbarea însăși.

De ce aceste terapii au schimbat medicina obezității

Medicamente pentru scăderea în greutate au existat de multe decenii. Unele au fost retrase sau și-au limitat utilizarea din cauza eficienței modeste ori a problemelor de siguranță. Noutatea terapiilor moderne nu constă doar în faptul că reduc pofta de mâncare, ci în amploarea rezultatelor observate în studiile clinice și în efectele metabolice asociate.

În studiul STEP 1, adulți cu suprapondere sau obezitate, fără diabet, au primit semaglutidă 2,4 mg sau placebo, ambele grupuri beneficiind de intervenție asupra stilului de viață. După 68 de săptămâni, scăderea medie a greutății a fost de aproximativ 14,9% în grupul cu semaglutidă, comparativ cu 2,4% în grupul placebo.

În studiul SURMOUNT-1, tirzepatida administrată timp de 72 de săptămâni a produs, în funcție de doză, scăderi medii ale greutății de aproximativ 15% până la 20,9%, față de aproximativ 3,1% cu placebo. Acestea sunt medii de grup, nu garanții individuale. Unii participanți au slăbit mai mult, alții mai puțin, iar o parte au întrerupt tratamentul, inclusiv din cauza reacțiilor adverse.

Beneficiul potențial nu se oprește la cântar. Studiul SELECT, care a inclus peste 17.000 de adulți cu suprapondere sau obezitate și boală cardiovasculară cunoscută, dar fără diabet, a arătat că semaglutida a redus riscul relativ al unui eveniment cardiovascular major cu aproximativ 20% față de placebo. Rezultatul nu înseamnă că orice persoană care dorește să slăbească va obține automat protecție cardiovasculară. Studiul a analizat o populație bine definită, cu risc cardiovascular preexistent, iar aplicarea concluziilor trebuie făcută medical, nu publicitar.

Aceste date au mutat tratamentul obezității într-o etapă nouă. Pentru prima dată, medicația poate produce la unii pacienți rezultate apropiate de amplitudinea observată anterior mai ales după intervenții bariatrice. Totuși, comparația nu trebuie redusă la un clasament între „injecție” și „operație”. Sunt intervenții diferite, cu indicații, riscuri, costuri și cerințe de monitorizare diferite.

Cine poate fi candidat pentru tratament

Terapiile GLP-1 pentru slăbit nu ar trebui alese după modelul „a funcționat pentru cineva cunoscut, deci va funcționa și pentru mine”. Eligibilitatea depinde de produsul autorizat, de indicațiile sale, de indicele de masă corporală, de bolile asociate, de tratamentele existente și de evaluarea raportului dintre beneficii și riscuri.

În general, medicamentele autorizate pentru managementul greutății sunt destinate adulților cu obezitate sau anumitor adulți cu suprapondere și cel puțin o problemă de sănătate asociată greutății. Criteriile exacte diferă și trebuie verificate în informația oficială a fiecărui produs și în recomandările locale. Utilizarea unei substanțe aprobate pentru diabet, exclusiv în scopul slăbirii, nu este echivalentă automat cu utilizarea unui produs autorizat pentru managementul obezității.

O evaluare serioasă poate include:

istoricul greutății și al tentativelor anterioare de slăbire;
tiparele de foame, sațietate și mâncat emoțional;
bolile metabolice, cardiovasculare, digestive, endocrine sau renale;
antecedentele personale și familiale relevante;
medicamentele și suplimentele deja utilizate;
analize și investigații alese în funcție de contextul clinic;
sănătatea psihică și posibilele tulburări de comportament alimentar;
obiectivele pacientului, resursele sale și capacitatea de a participa la monitorizare.

Lista nu este un set universal de teste pe care orice persoană trebuie să le facă înainte de tratament. Este o ilustrare a motivului pentru care prescripția nu poate fi înlocuită de un chestionar superficial sau de o achiziție online.

Ce înseamnă un rezultat bun

În cultura dietelor, succesul este adesea redus la numărul de kilograme pierdute. În medicină, rezultatul trebuie privit mai larg. O scădere ponderală moderată poate avea valoare dacă este însoțită de îmbunătățirea tensiunii arteriale, a glicemiei, a mobilității, a somnului, a capacității de efort și a calității vieții.

La fel de importantă este compoziția corporală. În orice proces semnificativ de slăbire se poate pierde nu doar grăsime, ci și masă slabă. De aceea, alimentația trebuie să asigure un aport proteic individualizat, iar mișcarea ar trebui să includă, când starea de sănătate permite, exerciții de forță sau rezistență adaptate. Obiectivul nu este un regim hiperproteic aplicat tuturor, ci protejarea funcției musculare printr-un plan construit în funcție de vârstă, afecțiuni, toleranță și nivel de activitate.

Un rezultat bun mai înseamnă și:

reducerea episoadelor de mâncat impulsiv;
recunoașterea mai clară a foamei și sațietății;
mese suficient de nutritive, chiar dacă porțiile devin mai mici;
hidratare adecvată;
prevenirea constipației și a carențelor;
o relație mai puțin conflictuală cu mâncarea;
capacitatea de a menține noile comportamente în perioadele de stres.

Reacțiile adverse: frecvente nu înseamnă neimportante

Cele mai frecvente reacții adverse ale terapiilor GLP-1 sunt digestive: greață, vărsături, diaree, constipație, durere sau disconfort abdominal. Intensitatea lor poate fi mai mare la începutul tratamentului sau după creșterea dozei. Tocmai de aceea, schemele de administrare presupun de regulă titrare graduală, conform informațiilor oficiale și deciziei medicului.

Mesele foarte mari, consumul rapid, alimentele cu densitate calorică ridicată și ignorarea senzației de sațietate pot accentua disconfortul la unele persoane. În practică, pacientul trebuie ajutat să-și adapteze ritmul, porțiile și compoziția meselor, fără să ajungă la restricții extreme.

Există și riscuri mai puțin frecvente, dar relevante, care diferă în funcție de substanță, produs și profilul pacientului. Informațiile oficiale menționează precauții sau riscuri precum pancreatita acută, problemele vezicii biliare, deshidratarea și afectarea renală secundară reacțiilor digestive severe, hipoglicemia atunci când tratamentul este asociat cu anumite medicamente pentru diabet și agravarea unor probleme digestive severe. Unele produse au contraindicații sau avertismente specifice privind anumite afecțiuni endocrine ori antecedente personale și familiale.

Un articol nu poate transforma aceste informații într-o listă de autodiagnostic. Mesajul util este altul: durerea abdominală severă sau persistentă, vărsăturile repetate, incapacitatea de hidratare și orice simptom neobișnuit important trebuie discutate rapid cu medicul. Tratamentul nu se crește, nu se oprește și nu se reia după sfaturi primite din social media.

De ce cumpărarea de pe internet este un risc real

Popularitatea a creat o piață paralelă. Produse falsificate, preparate neautorizate, concentrații diferite, lanțuri de frig întrerupte și instrucțiuni de dozare confuze au fost raportate atât în Statele Unite, cât și în Europa.

EMA a avertizat asupra creșterii accentuate a medicamentelor ilegale comercializate online în Uniunea Europeană, inclusiv produse promovate drept agoniști GLP-1. OMS a atras atenția că cererea mare a favorizat răspândirea produselor falsificate sau de calitate inferioară. FDA a raportat erori de dozare la produse preparate neaprobate, uneori cu doze de mai multe ori mai mari decât cele intenționate și cu reacții care au necesitat îngrijire medicală sau spitalizare.

Prețul mai mic, livrarea fără consult și promisiunea unei doze „mai puternice” nu sunt avantaje. Sunt semnale de alarmă. Un medicament injectabil trebuie obținut printr-un circuit legal, cu prescripție, trasabilitate, condiții corecte de păstrare și posibilitatea reală de a contacta un profesionist în cazul unei probleme.

De ce kilogramele pot reveni după oprire

Una dintre cele mai importante informații despre tratament este și una dintre cele mai puțin atractive comercial: pentru multe persoane, obezitatea necesită management de lungă durată.

În extensia studiului STEP 1, la un an după întreruperea semaglutidei și a intervenției structurate asupra stilului de viață, participanții au recâștigat, în medie, aproximativ două treimi din greutatea pierdută anterior. O parte dintre îmbunătățirile cardiometabolice s-au apropiat de valorile inițiale.

Acest rezultat nu demonstrează că tratamentul „nu funcționează”. Arată că efectul farmacologic nu continuă după ce medicamentul dispare din organism și că mecanismele biologice care favorizează recâștigarea greutății rămân active. Același principiu există în multe boli cronice: tensiunea arterială poate crește după oprirea tratamentului antihipertensiv, iar glicemia se poate deteriora după întreruperea terapiei antidiabetice.

Planul de durată trebuie discutat înainte de prima doză, nu atunci când pacientul rămâne fără tratament. Întrebările esențiale sunt:

Care este obiectivul medical?
Cum va fi evaluat răspunsul?
Ce se întâmplă dacă reacțiile adverse sunt greu de tolerat?
Ce comportamente vor fi exersate în perioada în care foamea este mai ușor de gestionat?
Care este strategia dacă doza se reduce sau tratamentul se întrerupe?
Cum vor fi monitorizate greutatea, compoziția corporală și bolile asociate.

Medicamentul nu poate învăța în locul pacientului

În workshop, Dr. Florin Ioan Bălănică a insistat asupra ideii că tratamentul poate ajuta, dar nu poate construi singur o viață nouă. Aceasta este, probabil, distincția care separă o intervenție medicală responsabilă de o cură de slăbire.

Medicamentul poate diminua foamea și poate face porțiile mai ușor de controlat. Nu poate decide ce cumpărăm, cum ne organizăm mesele, cum răspundem stresului, ce facem când dormim prost sau cum revenim după o perioadă dificilă. Nu poate crea motivație pe termen lung și nu poate vindeca automat rușinea, anxietatea sau relația conflictuală cu propriul corp.

Intervenția comportamentală nu trebuie redusă la o foaie cu alimente permise și interzise. Ea poate include:

identificarea momentelor în care mâncatul răspunde unei emoții, nu foamei fiziologice;
organizarea mediului alimentar de acasă și de la serviciu;
planificarea unor mese suficiente și previzibile;
dezvoltarea toleranței la disconfort și la impuls;
somn, recuperare și gestionarea stresului;
mișcare funcțională adaptată bolilor și capacității individuale;
obiective măsurabile, dar suficient de flexibile pentru viața reală.

Schimbarea durabilă nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă capacitatea de a reveni. Un weekend dezechilibrat nu anulează procesul, după cum un număr bun pe cântar nu dovedește că toate comportamentele s-au schimbat.

GLP-1 sau chirurgie bariatrică?

Întrebarea apare frecvent ca și cum ar exista un câștigător universal. Nu există. Alegerea depinde de severitatea obezității, bolile asociate, istoricul tratamentelor, riscul operator, preferințele persoanei și expertiza echipei medicale.

Ghidul comun ASMBS–IFSO din 2022 recomandă chirurgia metabolică și bariatrică pentru persoanele cu un IMC de cel puțin 35 kg/m², indiferent de prezența comorbidităților, și arată că aceasta trebuie luată în considerare la persoane cu boală metabolică și IMC între 30 și 34,9 kg/m². Sunt recomandări internaționale, iar decizia individuală trebuie raportată la evaluarea multidisciplinară și la practica locală.

Chirurgia poate produce o scădere ponderală importantă și durabilă, dar presupune riscuri operatorii, monitorizare pe viață, adaptarea alimentației și supravegherea posibilelor carențe. Medicația este mai puțin invazivă, dar poate necesita administrare îndelungată, are reacții adverse, costuri și posibilitatea recâștigării greutății după întrerupere.

Niciuna dintre opțiuni nu elimină nevoia de schimbare comportamentală. Un stomac mai mic și o foame farmacologic diminuată modifică terenul biologic; nu rescriu automat obiceiurile, contextul social și mecanismele emoționale.

Șapte idei pe care merită să le păstrăm

1. Obezitatea este o boală complexă

Nu se explică printr-o singură alegere și nu se tratează prin rușinare. Responsabilitatea personală este importantă, dar trebuie separată de vinovăție.

2. Terapiile GLP-1 pot fi foarte eficiente

Studiile au arătat scăderi ponderale relevante și, în anumite populații, beneficii metabolice și cardiovasculare. Eficiența este reală, dar rezultatul individual nu poate fi garantat.

3. Indicația medicală contează

Aceste medicamente nu sunt destinate automat oricărei persoane care dorește să piardă câteva kilograme. Alegerea corectă pornește de la diagnostic și de la raportul beneficiu–risc.

4. Monitorizarea nu este opțională

Doza, toleranța, hidratarea, alimentația, bolile asociate și răspunsul la tratament trebuie urmărite. „Mi-a spus cineva cum se face” nu este monitorizare.

5. Mai puțină foame nu înseamnă automat nutriție mai bună

Când apetitul scade mult, devine și mai important ca mesele rămase să furnizeze proteine, fibre, micronutrienți și lichide suficiente.

6. Oprirea tratamentului trebuie planificată

Recâștigarea greutății este frecventă. Strategia de menținere trebuie discutată din timp și adaptată evoluției pacientului.

7. Schimbarea comportamentală rămâne centrul procesului

Medicamentul poate reduce rezistența biologică la schimbare. Pacientul, susținut de echipa sa, este cel care transformă această oportunitate în obiceiuri.

Mituri frecvente despre terapiile GLP-1

„Dacă îmi taie pofta de mâncare, pot mânca orice”

Cantitatea poate scădea, dar calitatea alimentației rămâne decisivă pentru masa musculară, tranzit, energie și sănătatea metabolică. Porțiile mici de alimente foarte procesate nu construiesc automat o alimentație echilibrată.

„Reacțiile digestive arată că medicamentul funcționează”

Nu. Greața și vărsăturile nu sunt obiective terapeutice. Reacțiile persistente sau severe necesită evaluare și, uneori, ajustarea ori întreruperea tratamentului.

„Dacă nu slăbesc la fel ca în studiile clinice, tratamentul a eșuat”

Procentele publicate sunt medii. Răspunsul diferă, iar succesul include și efectele asupra glicemiei, tensiunii, mobilității, somnului și calității vieții. Medicul stabilește criteriile de continuare sau schimbare.

„După ce ajung la greutatea dorită, problema este rezolvată”

Obezitatea are tendință de recidivă. Menținerea este o etapă activă, nu absența tratamentului. Ea poate necesita în continuare medicație, monitorizare și intervenție comportamentală.

„Produsele cumpărate online sunt aceleași, doar mai ieftine”

Nu există această garanție. Produsele ilegale sau falsificate pot conține altă substanță, o doză greșită ori ingrediente necunoscute și pot fi transportate sau păstrate necorespunzător.

Întrebări frecvente

Cât de repede se slăbește cu un tratament GLP-1?

Ritmul diferă între persoane și depinde de substanță, doză, toleranță, aderență și intervenția asociată. Doza se crește de regulă progresiv, iar obiectivul nu este cea mai rapidă scădere posibilă, ci una eficientă și sigură.

Toate medicamentele GLP-1 sunt identice?

Nu. Diferă prin moleculă, mecanism, indicație, dozaj, dispozitiv, rezultate și profil de siguranță. Un produs autorizat pentru diabet nu trebuie considerat interschimbabil, fără evaluare, cu unul autorizat pentru managementul greutății.

Se pot utiliza în sarcină?

OMS exclude femeile însărcinate din recomandarea privind tratamentul de lungă durată al obezității cu aceste terapii. Pentru sarcină, alăptare sau planificarea unei sarcini este necesară discuția cu medicul și respectarea informațiilor oficiale ale produsului.

Este obligatoriu sportul?

Mișcarea nu este o pedeapsă pentru ceea ce am mâncat. Ea susține sănătatea cardiovasculară, funcția musculară, mobilitatea și menținerea greutății. Tipul și intensitatea trebuie adaptate diagnosticului, vârstei și capacității persoanei.

Pot lua tratamentul dacă nu am diabet?

Există produse autorizate pentru managementul greutății la anumite persoane fără diabet. Eligibilitatea nu poate fi stabilită doar din dorința de a slăbi; este necesară evaluarea medicală.

Care este „cea mai bună” terapie?

Cea mai bună opțiune este cea indicată corect, acceptată de pacient, tolerată, monitorizată și integrată într-un plan realist. Pentru unii poate fi medicația, pentru alții chirurgia bariatrică, iar pentru alții intervenția comportamentală fără tratament farmacologic.

Dincolo de injecție: întrebarea care contează

Terapiile GLP-1 au schimbat medicina obezității pentru că au demonstrat că biologia foamei poate fi influențată mai eficient decât în trecut. Ele au oferit o opțiune importantă unor oameni care au încercat repetat să slăbească și s-au lovit de recâștigarea kilogramelor, de foame intensă și de complicații metabolice.

Dar adevărata miză nu este să alegem între entuziasm și respingere. Este să folosim instrumentul potrivit, pentru persoana potrivită, la momentul potrivit și cu un plan care continuă dincolo de acul seringii.

Întrebarea utilă nu este doar „cât pot slăbi?”, ci și: ce voi construi în perioada în care schimbarea devine mai posibilă?

Atunci când tratamentul este recomandat responsabil, monitorizat medical și însoțit de intervenție nutrițională, comportamentală și de mișcare adaptată, el poate deveni parte dintr-un proces autentic de recuperare a sănătății. Nu o scurtătură. Nu o promisiune fără costuri. Ci un sprijin medical într-un drum pe care pacientul nu trebuie să-l parcurgă singur.

Articolul a fost realizat pornind de la workshopul „Terapii moderne de slăbire (GLP-1 & co)”, susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul programului DONA Lifestyle, și a fost completat cu informații din ghiduri, documente oficiale și studii clinice. Materialul are scop informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandarea medicală individuală.

Surse și lecturi suplimentare

World Health Organization. WHO issues global guideline on the use of GLP-1 medicines in treating obesity (2025): https://www.who.int/news/item/01-12-2025-who-issues-global-guideline-on-the-use-of-glp-1-medicines-in-treating-obesity
Wilding JPH et al. Once-Weekly Semaglutide in Adults with Overweight or Obesity. New England Journal of Medicine (STEP 1, 2021): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33567185/
Jastreboff AM et al. Tirzepatide Once Weekly for the Treatment of Obesity. New England Journal of Medicine (SURMOUNT-1, 2022): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35658024/
Lincoff AM et al. Semaglutide and Cardiovascular Outcomes in Obesity without Diabetes. New England Journal of Medicine (SELECT, 2023): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37952131/
Wilding JPH et al. Weight regain and cardiometabolic effects after withdrawal of semaglutide: The STEP 1 trial extension (2022): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35441470/
European Medicines Agency. Wegovy – EPAR: https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/wegovy
European Medicines Agency. Mounjaro – medicine overview: https://www.ema.europa.eu/en/documents/overview/mounjaro-epar-medicine-overview_en.pdf
European Medicines Agency. Warning about sharp rise in illegal medicines sold in the EU (2025): https://www.ema.europa.eu/en/news/warning-about-sharp-rise-illegal-medicines-sold-eu
S. Food and Drug Administration. FDA’s Concerns with Unapproved GLP-1 Drugs Used for Weight Loss (actualizat în 2026): https://www.fda.gov/drugs/drug-alerts-and-statements/fdas-concerns-unapproved-glp-1-drugs-used-weight-loss
Eisenberg D et al. 2022 ASMBS and IFSO: Indications for Metabolic and Bariatric Surgery: https://asmbs.org/wp-content/uploads/2022/10/ASMBS-IFSO-Guidelines-2022-PIIS1550728922006414.pdf

24.07.2026

gabriela.stefan

comportament alimentar DONA Lifestyle DONALifestyle Dr. Anca Craciun educație pentru sănătate gestionarea obezității nutriție nutriție echilibrată obiceiuri sănătoase prevenirea obezității sănătate și prevenție stil de viață sănătos wellbeing Workshop workshop nutriție

Obezitate Sanatate

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale

Cei 8 piloni ai sănătății – repere pentru prevenție și un stil de viață echilibrat

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat rolul evaluării medicale, al prevenției și al alegerilor sănătoase în cadrul programului Dona Lifestyle, ediția a II-a

Sănătatea nu este rezultatul unei singure alegeri și nu poate fi evaluată printr-o singură cifră. Ea se construiește în timp, prin obiceiuri care se susțin reciproc, prin acces la informații medicale corecte și printr-o colaborare constantă cu profesioniștii din domeniul sănătății.

Alimentația, mișcarea, somnul, gestionarea stresului, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți potrivite, monitorizarea indicatorilor metabolici și prevenția medicală nu funcționează separat. Împreună, acestea formează o structură care poate sprijini sănătatea pe termen lung.

În cadrul celei de-a doua ediții a programului Dona Lifestyle, Dr. Anca-Elena Crăciun a susținut workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a”. Întâlnirea a fost dedicată în special componentelor clinice și medicale care pot oferi informații importante despre starea de sănătate:

indicele de masă corporală și compoziția corporală;
profilul lipidic;
glicemia și hemoglobina glicozilată;
tensiunea arterială.

Workshopul a continuat demersul de educație și prevenție promovat de Fundația Vita Nuova Echilibru prin programul Dona Lifestyle. Participanții au primit explicații despre semnificația acestor indicatori, limitele anumitor măsurători și importanța interpretării lor în context medical.

Mesajul central al întâlnirii a fost că sănătatea nu trebuie redusă la o cifră de pe cântar, la un rezultat izolat dintr-un buletin de analize sau la o singură valoare a tensiunii arteriale. Fiecare indicator trebuie privit ca parte a unei imagini mai ample.

Ce reprezintă cei 8 piloni ai sănătății

Conceptul celor opt piloni propune o abordare integrată a sănătății. Fiecare pilon influențează organismul, dar și eficiența celorlalte obiceiuri.

Cei opt piloni sunt:

alimentația sănătoasă;
activitatea fizică;
renunțarea la fumat;
somnul de calitate;
gestionarea stresului;
menținerea unei greutăți sănătoase;
monitorizarea sănătății metabolice;
colaborarea cu medicii și prevenția.

Această perspectivă ne ajută să înțelegem de ce o singură intervenție nu este întotdeauna suficientă. O alimentație echilibrată nu poate compensa complet sedentarismul, așa cum activitatea fizică nu poate înlocui somnul sau monitorizarea medicală. În același timp, nici tratamentul prescris de medic nu poate înlocui toate alegerile zilnice care influențează sănătatea.

Alimentația sănătoasă – mai mult decât o listă de restricții

O alimentație sănătoasă nu înseamnă o dietă severă, o cură temporară sau eliminarea arbitrară a unor categorii întregi de alimente. Înseamnă un mod de a mânca variat, echilibrat și adaptat nevoilor individuale.

O farfurie echilibrată poate include legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, surse adecvate de proteine și grăsimi de bună calitate. Cantitățile și combinațiile potrivite diferă însă în funcție de vârstă, nivel de activitate, obiective, afecțiuni și tratamente.

În timpul workshopului a fost subliniată importanța reducerii consumului excesiv de zahăr, a băuturilor îndulcite și a produselor foarte procesate. Acestea pot furniza rapid o cantitate mare de energie, fără să ofere aceeași sațietate și aceeași valoare nutritivă ca alimentele mai puțin procesate.

De asemenea, a fost discutat rolul consumului de sare. Gustul unei mese nu trebuie să provină doar din sare. Ierburile aromatice, usturoiul, lămâia, oțetul, busuiocul, oregano, pătrunjelul, mărarul sau dafinul pot aduce aromă fără să fie necesară sărarea excesivă.

Schimbarea alimentației nu trebuie privită ca o pedeapsă. Obiectivul este construirea unui stil alimentar care poate fi menținut și care susține atât sănătatea metabolică, cât și plăcerea de a mânca.

Activitatea fizică – mișcarea adaptată contează

Activitatea fizică nu se limitează la antrenamente intense sau la abonamentul la o sală. Mersul pe jos, urcatul scărilor, ciclismul, înotul, dansul, exercițiile de forță sau activitățile cotidiene pot contribui la reducerea sedentarismului.

Mișcarea sprijină sănătatea cardiovasculară, controlul greutății, menținerea masei musculare și sănătatea metabolică. De asemenea, poate contribui la gestionarea stresului, la îmbunătățirea somnului și la păstrarea mobilității pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Pentru persoanele care doresc să slăbească, activitatea fizică are și un rol important în protejarea masei musculare. Scăderea în greutate nu ar trebui să însemne pierderea necontrolată a țesutului muscular.

Forma și intensitatea mișcării trebuie adaptate stării de sănătate. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, articulare, metabolice sau alte probleme medicale ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe un program solicitant.

Renunțarea la fumat – una dintre cele mai importante decizii pentru sănătate

Fumatul afectează nu doar plămânii, ci și vasele de sânge, inima și numeroase alte organe. El poate amplifica riscurile deja asociate cu hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul sau obezitatea.

Renunțarea la fumat nu este întotdeauna ușoară și nu ar trebui redusă la ideea de voință. Dependența de nicotină poate necesita sprijin medical, consiliere și un plan adaptat persoanei.

O eventuală recădere nu înseamnă că procesul a eșuat definitiv. Pentru multe persoane, renunțarea este un parcurs care presupune mai multe încercări. Important este ca sprijinul să fie căutat și procesul să fie reluat.

Somnul de calitate – un pilon adesea neglijat

Somnul influențează energia, apetitul, capacitatea de concentrare, reglarea emoțională și procesele metabolice. Atunci când este insuficient sau fragmentat, menținerea unui stil de viață echilibrat poate deveni mult mai dificilă.

Oboseala poate reduce disponibilitatea pentru mișcare și poate influența alegerile alimentare. În același timp, stresul și programul dezorganizat pot afecta durata și calitatea somnului.

Un program relativ constant, reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare și un mediu liniștit pot contribui la o rutină mai bună. Totuși, sforăitul puternic, pauzele respiratorii observate în timpul somnului, somnolența excesivă sau trezirile frecvente ar trebui discutate cu un medic.

Aceste semne pot indica o problemă care nu se rezolvă doar prin schimbarea orei de culcare.

Gestionarea stresului – sănătatea psihică și cea metabolică se influențează reciproc

Stresul face parte din viață, însă stresul intens și prelungit poate afecta somnul, alimentația, relațiile și capacitatea de a respecta un plan de îngrijire.

Unele persoane răspund la stres prin mâncat emoțional, altele prin izolare, sedentarism sau dereglarea programului de somn. Din acest motiv, gestionarea stresului nu reprezintă un element secundar, ci o parte reală a prevenției.

Mișcarea, exercițiile de respirație, timpul petrecut în natură, sprijinul social, pauzele și organizarea realistă a programului pot ajuta. Atunci când stresul devine copleșitor sau este însoțit de anxietate persistentă, insomnie ori simptome depresive, sprijinul unui specialist poate fi necesar.

A cere ajutor nu înseamnă slăbiciune. Înseamnă recunoașterea faptului că sănătatea are și o dimensiune emoțională.

Menținerea unei greutăți sănătoase – dincolo de cifra de pe cântar

Greutatea este unul dintre cei mai vizibili indicatori, dar nu oferă singură toate informațiile necesare. Două persoane cu aceeași greutate pot avea proporții diferite de masă musculară, țesut adipos și apă.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat utilitatea și limitele indicelui de masă corporală. IMC-ul este un instrument accesibil, calculat pe baza greutății și înălțimii. El poate oferi un reper general, dar nu face diferența între masa musculară și țesutul adipos.

Un sportiv cu o masă musculară bine dezvoltată și o persoană cu masă musculară redusă pot avea valori asemănătoare ale IMC-ului, deși profilurile lor corporale sunt diferite.

Din acest motiv, evaluarea poate fi completată prin:

analiza compoziției corporale;
măsurarea circumferinței abdominale;
urmărirea procentului de țesut adipos;
evaluarea masei musculare;
interpretarea analizelor metabolice.

Organizația Mondială a Sănătății descrie IMC-ul ca pe un indicator indirect al adipozității și arată că măsurători suplimentare, precum circumferința taliei, pot completa evaluarea.

De ce este importantă distribuția grăsimii

Nu contează doar cantitatea de țesut adipos, ci și locul în care acesta se acumulează.

Grăsimea viscerală se află în jurul organelor interne și este diferită de grăsimea subcutanată, care poate fi prinsă între degete. Acumularea abdominală poate fi asociată cu un risc metabolic și cardiovascular mai ridicat.

Măsurarea taliei oferă un reper simplu, dar trebuie efectuată constant, folosind aceleași puncte anatomice și condiții similare. Modificarea circumferinței taliei poate completa informațiile oferite de cântar și de analiza corporală.

În timpul unui proces de slăbire, greutatea poate scădea prin pierdere de apă, țesut adipos sau masă musculară. De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie doar „mai puține kilograme”, ci reducerea țesutului adipos cu protejarea masei musculare.

Dr. Anca-Elena Crăciun a atras atenția și asupra soluțiilor rapide. Intervențiile estetice pot modifica aspectul țesutului subcutanat, dar nu reprezintă automat un tratament pentru grăsimea viscerală sau pentru riscurile metabolice.

Monitorizarea sănătății metabolice

Sănătatea metabolică nu poate fi evaluată doar prin felul în care arată o persoană. Unele modificări ale glicemiei, colesterolului sau tensiunii arteriale pot evolua fără simptome clare.

Acesta este motivul pentru care analizele și controalele periodice sunt importante. Monitorizarea nu trebuie să devină o sursă de anxietate, ci un instrument care ajută la identificarea riscurilor și la stabilirea unor intervenții potrivite.

În partea medicală a workshopului au fost analizate trei repere majore: profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Profilul lipidic – mai mult decât colesterolul total

Profilul lipidic oferă informații despre particulele care transportă grăsimile prin sânge. Interpretarea nu ar trebui redusă la colesterolul total, deoarece componentele profilului lipidic au roluri și semnificații diferite.

Medicul analizează aceste valori împreună cu:

vârsta și sexul persoanei;
tensiunea arterială;
fumatul;
prezența diabetului;
istoricul familial;
eventualele boli cardiovasculare;
ceilalți factori de risc.

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat că valorile crescute pot avea și o componentă genetică. Dacă în familie au existat infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau alte evenimente cardiovasculare la vârste tinere, această informație trebuie comunicată medicului.

Alimentația și mișcarea sunt importante, dar nu înlocuiesc automat tratamentul atunci când acesta este indicat. Teama de medicamente sau informațiile neverificate de pe internet nu ar trebui să întrerupă dialogul medical.

Dacă apar nelămuriri sau posibile reacții adverse, acestea trebuie discutate cu medicul. Tratamentul nu ar trebui oprit sau modificat fără recomandare medicală.

Glicemia și hemoglobina glicozilată

Glicemia arată nivelul glucozei din sânge la momentul recoltării. Hemoglobina glicozilată oferă informații despre evoluția medie a glicemiei pe o perioadă mai lungă.

Aceste investigații au roluri complementare. Rezultatele trebuie analizate ținând cont de condițiile recoltării, istoricul medical și situațiile care pot influența anumite valori.

Dispozitivele utilizate acasă pot fi utile pentru monitorizarea persoanelor care au primit această recomandare, însă nu trebuie folosite pentru autodiagnosticare. Diagnosticul este stabilit prin analize efectuate și interpretate în condiții medicale corespunzătoare.

A fost discutată și rezistența la insulină, care poate reprezenta un semnal că metabolismul are nevoie de atenție. Ea nu trebuie transformată într-o etichetă folosită fără evaluare medicală, dar poate indica necesitatea unor schimbări privind alimentația, activitatea fizică, somnul și greutatea.

Tensiunea arterială – valoarea depinde și de modul de măsurare

Tensiunea arterială poate fi influențată de poziția corpului, dimensiunea manșetei, efort, cafeină, fumat, stres și conversația din timpul măsurării.

Pentru o măsurare cât mai relevantă este util ca persoana:

să stea câteva minute în repaus;
să fie așezată confortabil, cu spatele sprijinit;
să păstreze tălpile pe podea;
să susțină brațul la nivelul potrivit;
să folosească o manșetă adecvată;
să nu vorbească în timpul măsurării;
să repete măsurarea conform recomandărilor primite.

Un jurnal al valorilor obținute acasă poate fi util în discuția cu medicul. O singură valoare nu este suficientă pentru autodiagnosticare sau pentru schimbarea tratamentului.

Reducerea consumului excesiv de sare, mișcarea, alimentația echilibrată și gestionarea greutății pot completa tratamentul prescris. Aceste măsuri nu justifică însă întreruperea medicației.

Colaborarea cu medicii și prevenția

Ultimul pilon le susține pe toate celelalte. Informațiile generale devin cu adevărat utile atunci când sunt raportate la situația concretă a unei persoane.

Un pacient informat nu este un pacient care își stabilește singur diagnosticul. Este un pacient care:

își cunoaște istoricul medical;
își efectuează investigațiile recomandate;
înțelege scopul tratamentului;
adresează întrebări;
comunică posibilele reacții adverse;
discută dificultățile legate de respectarea recomandărilor;
participă activ la stabilirea unor obiective realiste.

OÎn cazul bolilor cronice, relația cu medicul nu se încheie după prescrierea tratamentului. Este nevoie de monitorizare și, uneori, de ajustarea planului în funcție de evoluție.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a încurajat participanții să discute deschis despre informațiile citite, temerile legate de tratament și dificultățile întâlnite în schimbarea stilului de viață.

Încrederea nu înseamnă acceptarea pasivă a recomandărilor, ci construirea unei colaborări bazate pe explicații, întrebări și decizii asumate.

De ce soluțiile rapide nu produc întotdeauna schimbări durabile

Promisiunile de transformare rapidă sunt atractive, mai ales atunci când o persoană s-a confruntat mult timp cu greutatea, oboseala sau analizele modificate.

Totuși, o soluție pe termen scurt nu schimbă automat obiceiurile, contextul emoțional sau factorii medicali care au contribuit la problemă. Curele foarte restrictive pot fi dificil de menținut și pot favoriza pierderea masei musculare sau revenirea la vechile obiceiuri.

Schimbarea durabilă presupune obiective realiste și suficient timp pentru formarea unor rutine noi. Progresul nu este întotdeauna liniar. Pot exista perioade de stagnare, zile mai dificile sau etape în care rezultatele se observă mai degrabă în analize, în circumferința taliei, în energie ori în capacitatea de efort decât pe cântar.

Un rezultat mai lent nu este neapărat un rezultat slab. Uneori, schimbarea care poate fi menținută este mai valoroasă decât una spectaculoasă, dar temporară.

Dona Lifestyle – un cadru pentru educație, sprijin și responsabilitate

Programul Dona Lifestyle a creat un cadru în care participanții au avut acces la informații oferite de specialiști și au putut adresa întrebări relevante pentru propriul parcurs.

Workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a” nu a urmărit doar prezentarea unor valori medicale. El a pus accent pe înțelegerea mecanismelor din spatele acestor indicatori și pe legătura dintre monitorizare și comportamentele cotidiene.

Participanții au fost încurajați să privească sănătatea dincolo de imaginea corporală și să urmărească repere care au semnificație medicală: compoziția corporală, circumferința abdominală, profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Prin acest demers, Fundația Vita Nuova Echilibru a continuat să promoveze educația pentru sănătate, prevenția și accesul la explicații medicale clare.

Cei 8 piloni ai sănătății ne reamintesc că organismul funcționează ca un întreg. Alimentația influențează greutatea și metabolismul. Mișcarea susține masa musculară și sănătatea cardiovasculară. Somnul și stresul pot influența alegerile zilnice. Renunțarea la fumat reduce un factor major de risc, iar monitorizarea medicală poate identifica probleme care nu produc încă simptome.

Nu este nevoie ca toate schimbările să fie făcute simultan. Pentru unele persoane, primul pas poate fi o plimbare zilnică. Pentru altele, poate fi efectuarea analizelor amânate, măsurarea corectă a tensiunii sau o discuție sinceră cu medicul.

Important este ca acel prim pas să poată fi repetat.

Sănătatea nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă informare, prevenție, consecvență și disponibilitatea de a face alegeri mai bune, adaptate propriei vieți.

Informațiile prezentate au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic. Analizele și ceilalți indicatori de sănătate trebuie interpretați individual, în context clinic.

Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana | Dr. Cosmina Vulpescu

Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana

Cum influențează emoțiile, stresul și oboseala alegerile alimentare și ce putem face pentru a construi obiceiuri care susțin sănătatea și echilibrul pe termen lung.

În cadrul celei de-a doua ediții a programului DONA Lifestyle, participanții au avut oportunitatea de a explora unul dintre cele mai importante subiecte atunci când vine vorba despre controlul greutății și starea de bine: mâncatul emoțional. În workshopul susținut de Dr. Cosmina Vulpescu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, au fost abordate mecanismele care stau la baza foamei, poftei și sațietății, precum și modul în care stresul, oboseala și emoțiile ne influențează relația cu hrana. Alături de psihologul Lucia Popescu, participanții au descoperit că procesul de schimbare nu începe cu restricții alimentare, ci cu înțelegerea propriilor nevoi și cu dezvoltarea unei relații mai conștiente și mai echilibrate cu alimentația.

Când ne gândim la slăbit, de cele mai multe ori ne concentrăm asupra alimentelor. Căutăm dieta perfectă, încercăm să eliminăm zahărul, numărăm calorii, citim etichete și ne promitem că de luni vom fi mai disciplinați. Totuși, de multe ori, după câteva săptămâni, revenim la vechile obiceiuri și ne întrebăm unde am greșit.

Poate că răspunsul nu se află în farfurie.

Poate că adevărata întrebare nu este „Ce mănânc?”, ci „De ce mănânc?”.

Aceasta a fost una dintre ideile centrale ale workshopului „Înțelegerea mâncatului emoțional – primul pas spre slăbire”, susținut de Dr. Cosmina Vulpescu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, împreună cu psihologul Lucia Popescu, în cadrul celei de-a doua ediții Dona Lifestyle.

Întâlnirea a adus în atenția participanților un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai mult în ultimii ani, dar care continuă să fie insuficient înțeles: relația dintre emoții și comportamentul alimentar.

Pentru mulți dintre noi, mâncarea reprezintă mult mai mult decât o sursă de energie. Ea poate deveni o recompensă după o zi grea, o alinare în perioadele dificile sau chiar un refugiu atunci când ne confruntăm cu stres, anxietate ori oboseală. În aceste momente nu mai mâncăm pentru că organismul are nevoie de hrană, ci pentru că încercăm să ne reglăm emoțiile.

De ce este atât de greu să slăbim?

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise în cadrul workshopului a fost că procesul de slăbire nu înseamnă doar alegerea unor alimente mai sănătoase. Înainte de toate, este un proces de autocunoaștere.

Mulți oameni își propun să slăbească și pornesc la drum convinși că problema este lipsa voinței. Însă realitatea este mai complexă. De foarte multe ori, alegerile alimentare sunt influențate de factori pe care nici măcar nu îi conștientizăm.

Oboseala acumulată, stresul de la locul de muncă, lipsa somnului, conflictele emoționale sau simpla nevoie de confort pot influența semnificativ modul în care mâncăm.

Participanții au fost invitați încă de la început să privească alimentația dintr-o perspectivă diferită: să observe ce se întâmplă înainte de a mânca și după ce mănâncă.

Ce simt?

Ce gândesc?

Ce emoții sunt prezente?

Ce încearcă organismul să comunice?

Aceste întrebări simple pot deveni instrumente extrem de valoroase pentru oricine își dorește să își schimbe relația cu hrana.

Foamea și pofta nu sunt același lucru

O mare parte a discuției a fost dedicată diferenței dintre foamea fiziologică și pofta alimentară.

Deși folosim frecvent acești termeni ca și cum ar însemna același lucru, în realitate sunt două experiențe complet diferite.

Foamea reprezintă un semnal biologic autentic. Ea apare treptat și indică faptul că organismul are nevoie de energie. Poate fi însoțită de senzația de gol în stomac, scăderea energiei, dificultăți de concentrare sau iritabilitate.

Un aspect esențial este faptul că foamea adevărată nu este selectivă. Atunci când organismul are nevoie de hrană, aproape orice aliment poate satisface această nevoie.

Pofta, în schimb, apare brusc și este orientată către un aliment anume. Nu vrem orice fel de mâncare. Vrem exact acel desert, acea ciocolată sau acel produs pe care îl asociem cu plăcerea.

Această diferență aparent simplă poate deveni una dintre cele mai eficiente metode de autocontrol alimentar. Înainte de a mânca, merită să ne întrebăm: „Mi-e foame sau doar am poftă?”.

Ce se întâmplă în organism atunci când ne este foame?

Pentru a înțelege mai bine comportamentul alimentar, Dr. Cosmina Vulpescu a explicat mecanismele biologice care stau la baza foamei și sațietății.

Foamea este coordonată de un sistem extrem de complex în care sunt implicate stomacul, intestinul, creierul și numeroși hormoni. Printre aceștia se află grelina, hormonul care transmite creierului mesajul că organismul are nevoie de energie.

În același timp, creierul analizează informații primite din întregul organism: nivelul glicemiei, rezervele de energie și semnalele hormonale provenite din tractul digestiv și din țesutul adipos.

Acesta este motivul pentru care foamea poate fi percepută diferit de la o persoană la alta.

În mod similar funcționează și sațietatea. Organismul transmite constant semnale care indică faptul că necesarul alimentar a fost acoperit. Problema este că, de multe ori, nu mai suntem atenți la ele.

Mâncăm în grabă, în fața calculatorului, a televizorului sau a telefonului. Creierul nu mai procesează eficient informațiile primite și ajungem să consumăm mai mult decât avem nevoie.

Poate tocmai de aceea unul dintre cele mai simple și eficiente sfaturi pentru controlul greutății rămâne acela de a mânca încet și conștient.

Stresul – unul dintre cei mai importanți factori ai mâncatului emoțional

Dacă foamea este un proces biologic, pofta alimentară este adesea influențată de emoții.

Psihologul Lucia Popescu a explicat rolul cortizolului, hormonul asociat stresului. Atunci când organismul percepe o amenințare sau o situație dificilă, nivelul cortizolului crește.

Din perspectiva corpului, stresul înseamnă nevoie de energie. Problema este că organismul reacționează aproape la fel în fața unui pericol real și în fața unei zile tensionate la serviciu. În ambele situații încearcă să obțină rapid resurse pentru a face față provocării. De aceea, în perioadele stresante apar adesea poftele pentru dulciuri sau pentru alimente bogate în calorii.

Nu este vorba despre lipsă de voință. Este un răspuns biologic firesc. Înțelegerea acestui mecanism îi ajută pe oameni să privească cu mai multă blândețe propriile comportamente și să caute soluții eficiente în locul autocriticii.

Când mâncarea devine recompensă

Un alt subiect care a stârnit interes a fost legătura dintre alimentație și dopamină, neurotransmițătorul asociat plăcerii și recompensei.

Multe dintre alimentele pe care le considerăm „de confort” stimulează sistemul de recompensă al creierului. Pentru câteva momente ne simțim mai bine, mai relaxați și mai puțin preocupați de problemele cotidiene.

Același mecanism apare și în cazul altor comportamente moderne: utilizarea excesivă a telefonului, navigarea pe rețelele sociale sau consumul constant de conținut digital. Creierul caută plăcerea și recompensele rapide.

Mâncatul emoțional devine astfel una dintre numeroasele modalități prin care încercăm să obținem această stare de bine.

Experiențele participanților – lecții din viața reală

Unul dintre cele mai valoroase momente ale workshopului a fost dialogul deschis cu participanții.

O participantă a povestit că a descoperit o strategie simplă pentru gestionarea poftelor: amânarea.

Atunci când apare impulsul de a mânca, își propune să mai facă ceva înainte. Să răspundă la un mesaj, să termine o activitate sau să facă o scurtă pauză.

De multe ori, după zece minute, pofta dispare.

Această experiență a generat o discuție importantă despre faptul că impulsurile alimentare sunt adesea temporare și nu trebuie satisfăcute imediat.

Alți participanți au vorbit despre relația dintre stres și dulciuri, despre senzația de amețeală care apare în perioadele tensionate sau despre dificultățile întâlnite atunci când lucrează în ture de noapte.

Toate aceste exemple au demonstrat că nu există o singură cauză pentru creșterea în greutate și nici o singură soluție universală.

Somnul și hidratarea – doi aliați neglijați

Workshopul a evidențiat și rolul unor factori pe care îi ignorăm frecvent atunci când vorbim despre slăbit.

Primul este somnul. Lipsa somnului modifică echilibrul hormonal și crește dorința de a consuma alimente bogate în calorii. Organismul încearcă să compenseze lipsa de energie prin alimentație.

Al doilea este hidratarea. Setea poate fi confundată cu foamea, iar multe persoane ajung să mănânce atunci când organismul are nevoie, de fapt, de apă.

Sunt detalii aparent mici, dar care pot influența semnificativ succesul unui proces de slăbire.

Strategii simple pentru gestionarea poftelor

Atât Dr. Cosmina Vulpescu, cât și Lucia Popescu au împărtășit câteva dintre strategiile pe care le folosesc personal sau pe care le recomandă frecvent pacienților.

Un ceai cald seara.Câteva pagini citite înainte de culcare.Exerciții de respirație. Mișcare fizică. O plimbare scurtă. O pauză conștientă. Toate aceste obiceiuri au un element comun: oferă organismului o alternativă la mâncatul emoțional. Nu elimină emoția, ci oferă o altă modalitate de gestionare a ei.

Primul pas spre slăbire începe cu autocunoașterea

Poate cea mai importantă concluzie a serii a fost aceea că nu există transformare durabilă fără înțelegerea propriei relații cu hrana.

Foamea, pofta, stresul, oboseala, lipsa somnului și emoțiile fac parte din aceeași ecuație.

Cu cât învățăm să le observăm mai bine, cu atât vom putea lua decizii mai conștiente și mai sănătoase.

Slăbirea nu începe atunci când eliminăm un aliment sau când alegem o dietă nouă. Începe în momentul în care ne oprim pentru câteva secunde și ne întrebăm sincer:„Mi-e foame sau am nevoie de altceva?” Pentru că, uneori, organismul nu cere mâncare. Cere odihnă. Cere liniște. Cere atenție. Cere grijă.

Iar atunci când învățăm să ascultăm aceste mesaje, procesul de slăbire devine mai puțin o luptă și mai mult o călătorie de autocunoaștere și echilibru – exact spiritul pe care Dona Lifestyle își propune să îl promoveze prin fiecare ediție.

23.04.2026

gabriela.stefan

DONA Lifestyle Dona Lifestyle 2026 educație pentru sănătate farmacii Dona gestionarea obezității măsurare greutate monitorizare greutate obiceiuri sănătoase program de sănătate sănătate sănătate și prevenție stil de viață sănătos wellbeing

Noutati Sanatate Universul Dona

Dona Lifestyle 2026: peste 50 de farmacii Dona unde vă măsurați greutatea

Farmaciile Dona, alături de voi în Dona Lifestyle 2026 – sprijin real pentru schimbarea voastră

Peste 50 de farmacii Dona, locuri unde vă puteți informa, măsura greutatea și primi sprijin în Dona Lifestyle ediția a II-a

Farmacie Dona participantă în programul Dona Lifestyle 2026

Dona Lifestyle 2026, ediția a II-a, vine mai aproape de voi. Nu doar online, ci și în viața de zi cu zi. Pentru a vă fi mai ușor să faceți schimbări pentru sănătatea voastră, peste 50 de farmacii Dona din țară vă stau la dispoziție.

Voi, beneficiarii Dona Lifestyle ediția a II-a, aveți acum un loc aproape de casă unde puteți primi sprijin, informații și încurajare.

Unde găsiți farmaciile participante

Mai jos găsiți lista farmaciilor Dona participante, unde vă puteți măsura greutatea și puteți primi sprijin în cadrul programului Dona Lifestyle ediția a II-a.

Locație	Farmacie DONA
Arad	Farmacia Dona 598, Str. Voinicilor, nr. 39, Bl 510 tel: 0372409598
Bacău	Farmacia Dona 224 – Bacău, str. Nicolae Bălcescu, nr. 1, tel: 0372407224
Botoșani	Farmacia Dona 358, Piața Centrală, platou A, tel: 0372401358
Brăila	Farmacia Dona 499 – Str. General Eremia Grigorescu, nr. 42, Bloc 2A, tel: 0372409499
Brașov	Farmacia Dona 505 – Bdul Griviței nr. 55, tel: 0372409505
București, sector 1	Farmacia Dona 287 – Bdul Magheru, nr. 32-36, tel: 0372401287
București, sector 2	Farmacia Dona 22 – Șos. Colentina, nr. 1, Bloc 34, tel: 0372407022
București, sector 3	Farmacia Dona 20 – Dristor, nr. 81-8, Bloc 13, tel: 0372407020
București, sector 4	Farmacia Dona 81 – Șos. Berceni, nr. 43, Bloc 109, tel: 0372407081
București, sector 5	Farmacia Dona 73 – Str. Mărgeanului, nr. 20, tel: 0372407073
București, sector 6	Farmacia Dona 581 – Drumul Taberei, nr. 44, tel: 0372409581
Tg. Frumos, jud. Iași	Farmacia Dona 364 – Tg. Frumos, Cuza Vodă, nr. 43A, tel: 0372401364
Cluj-Napoca	Farmacia Dona 476 – Str. Regele Ferdinand, nr. 18, tel: 0372409476
Cluj-Napoca	Farmacia Dona 278 – Pța Cipariu nr. 3, ap. 3, tel: 0372401278
Constanța	Farmacia Dona 52 – Str. Brizei nr. 22 A, tel: 0372407052
Constanța	Farmacia Dona 67 – Str. Titus Budac nr. 4, tel: 0372407067
Craiova, jud. Dolj	Farmacia Dona 254 – Str. Frații Golești, nr. 1, tel: 0372401254
Craiova, jud. Dolj	Farmacia Dona 374 – Str. Tabaci nr. 2, tel: 0372401374
Deva, jud. Hunedoara	Farmacia Dona 174 – Bdul Decebal, bl. 23, ap. 0, tel: 0372407174
Fălticeni, jud. Suceava	Farmacia Dona 556 – Str. Ion Creangă, nr. 1A, tel: 0372409556
Târgoviște, jud. Dâmbovița	Farmacia Dona 451 – B-dul Independenței, nr. 8, tel: 0372409451
Cluj Napoca	Farmacia Dona 588- Calea Florești, nr. 79, Bloc V4, tel: 0372409588
Galați	Farmacia Dona 112 – Str. Siderurgiștilor, nr. 38, Bl. M2B, tel: 0372407112
Galați	Farmacia Dona 345 – Str. Brăilei, nr. 198, Bloc B4, tel: 0372401345
Giurgiu, jud. Giurgiu	Farmacia Dona 295 – B-dul Mihai Viteazu, nr. 208, sc. C, tel: 0372401295
Huedin, jud. Cluj	Farmacia Dona 472 – Piața Victoriei, nr. 5, tel: 0372409472
Iași	Farmacia Dona 137 – Piața Unirii, nr. 2, sc. A, tel: 0372407137
Iași	Farmacia Dona 264 – Șos. Nicolina, nr. 7, Bloc 930, tel: 0372401264
Iași	Farmacia Dona 97 – Șos. Națională, nr. 198, tel: 0372407097
Iași	Farmacia Dona 68 – Șos. Păcurari, nr. 37, Bloc 543B, tel: 0372407068
Ilfov	Farmacia Dona 16 – Bdul N. Grigorescu nr. 29, tel: 0372356216
Ilfov, Bragadiru	Farmacia Dona 343 – Șos. Alexandriei nr. 233, Bragadiru, tel: 0372401343
Ilfov	Farmacia Dona 229 – Șos. Vergului nr. 65, tel: 03762407229
Ilfov	Farmacia Dona 197 – Str. Almaș nr. 2-8, tel: 0372407197
Ilfov	Farmacia Dona 512 – Bdul Uverturii nr. 85, Bl. 014, tel: 0372409512
Ilfov	Farmacia Dona 143 – Șos. Pantelimon nr. 245, Bl. 51, tel: 0372407143
Ilfov, Popești-Leordeni	Farmacia Dona 465 – Drumul Fermei nr. 34, Bl. SP-Com 1, tel: 0372409465
Lupeni, jud. Hunedoara	Farmacia Dona 210 – Aleea Narciselor, nr. 8, tel: 0372409534
Negrești-Oaș, jud. Satu Mare	Farmacia Dona 578 – Negrești-Oaș, str. Victoriei, nr. 163, tel: 0372409578
Pașcani, județul Iași	Farmacia Dona 538 – Str. Gării, nr. 91, tel: 0372409538
Piatra Neamț	Farmacia Dona 562 – B-dul Traian, nr. 82, tel: 0372409562
Pitești, jud. Argeș	Farmacia Dona 460 – spațiul comercial Exercițiu, str. Exercițiu nr. 05, tel: 0372409460
Ploiești, jud. Prahova	Farmacia Dona nr. 12 – Str. George Coșbuc, nr. 13, tel: 0372407012
Suceava	Farmacia Dona 292 – Str. Curtea Domnească nr. 4, Bl. 7, Suceava, tel: 0372401244
Sibiu	Farmacia Dona 8 – Str. Hermann Oberth, nr. 4, tel: 0372407008
Suceava	Farmacia Dona 300 – Str.Mihai Viteazu, nr. 56, tel: 0372401300
Târgoviște, jud. Dâmbovița	Farmacia Dona 527 – B-dul Ion C. Brătianu, nr. 20 F, tel: 0372409527
Tg. Jiu, jud. Gorj	Farmacia Dona 592 – Tg. Jiu, Str. Unirii nr. 6, bl. 6, tel: 0372409592
Piatra Neamț, jud. Neamț	Farmacia Dona 236 – Aleea Ulmilor nr. 17A, tel: 0372407236
Tulcea	Farmacia Dona 226 – Str. Isaccea nr. 81, Bl. U2, tel: 0372407226
Urziceni, jud. Ialomița	Farmacia Dona 413 – Str. Aurora, Bloc 50 Dalia, tel: 0372409413
Vaslui	Farmacia Dona 111 – Str. Republicii, Bl. 367, Sc. E, tel: 0372407111

Alegeți farmacia cea mai apropiată și mergeți cu încredere.

Cum vă ajută farmaciile Dona

Vă puteți măsura greutatea și talia, ca să știți unde sunteți și să vedeți cum evoluați în timp.
Aflați informații despre Dona Lifestyle ediția a II-a și sunteți ghidați către platforma de înscriere în Dona Lifestyle ediția a II-a, pentru cei care își doresc o schimbare în viața lor și vor să își îmbunătățească greutatea și starea de sănătate.
Primiți sprijin și explicații simple despre cât de important este să vă urmăriți constant progresul.

Dacă nu aveți un cântar acasă, nu sunteți singuri

Știm că nu toată lumea are acasă un cântar sau știe exact cum să își urmărească progresul. De aceea, puteți merge în farmaciile Dona participante, unde farmacistul vă poate ajuta.

Este un gest simplu, dar important pentru voi și pentru sănătatea voastră.

Datele voastre sunt în siguranță

Înscrierea și alegerea participanților țin doar de Fundația Echilibru și echipa programului.
Farmaciile nu colectează și nu trimit date către Fundația Echilibru.
Valorile măsurate sunt comunicate de voi Fundației, doar dacă sunteți de acord.
Datele sunt folosite doar pentru a urmări evoluția programului, cu respectarea legii.

Beneficiari Dona Lifestyle primiți cu grijă în farmaciile Dona

Mulțumim farmaciștilor Dona

Vrem să le spunem un mulțumesc din suflet farmaciștilor Dona care aleg să fie alături de noi în acest program.

Prin răbdarea, grija și implicarea lor, ei devin mai mult decât profesioniști — devin oameni care sprijină, încurajează și dau încredere.

Faptul că sunt alături de noi, ca voluntari în Dona Lifestyle, înseamnă timp oferit, atenție și dorința sinceră de a ajuta.

Pentru mulți dintre voi, poate fi primul pas spre o schimbare.
Iar pentru asta, prezența unui om care vă spune „se poate” face toată diferența.

Mulțumim că sunteți aproape de oameni.

Suntem alături de voi – Schimbarea nu este ușoară, dar este posibilă.

Farmaciile Dona sunt aici pentru voi, pas cu pas.

Programul activităților Dona Lifestyle – Ediția a II-a: 6 luni pentru tine și echilibrul tău

Un program complet de 6 luni care îți oferă sprijin real pentru schimbări sănătoase, prin mișcare, nutriție, educație medicală și comunitate.

Dacă simți că este momentul să faci o schimbare pentru tine, pentru sănătatea ta și pentru echilibrul tău, Dona Lifestyle – ediția a II-a îți oferă contextul potrivit. Nu vorbim despre soluții rapide, ci despre un parcurs construit cu răbdare, consecvență și sprijin real, pe durata a 6 luni.

Am gândit acest program astfel încât să te însoțească în mod concret în viața de zi cu zi – prin mișcare, alimentație, educație și comunitate.

Ne întâlnim săptămânal pentru mișcare

Mișcare Dona Lifestyle cu Bogdan Bălașoiu

Începând cu luna mai, îți propunem două întâlniri săptămânale dedicate corpului tău:

în fiecare marți, de la ora 20:00 – Pilates (începând cu 5 mai)
în fiecare miercuri, de la ora 20:00 – Fitness (începând cu 6 mai)

Alături de tine va fi Bogdan Bălașoiu, antrenorul programului, care reușește să transforme fiecare sesiune într-un moment de energie, motivație și bucurie. Cu o abordare profesionistă, dar accesibilă tuturor, Bogdan te va ghida pas cu pas, indiferent de nivelul de la care pornești.

Absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport, multiplu campion național de culturism și fost component al Lotului Național, Bogdan are peste 15 ani de experiență ca antrenor Elite. Este specializat în programe de scădere în greutate, antrenamente funcționale și tonifiere, construite astfel încât să te ajute să obții rezultate reale, într-un mod echilibrat și sustenabil.

Pe parcursul celor 24 de săptămâni, fiecare marți și miercuri devine un pas înainte – pentru mobilitate, postură corectă, tonifiere și, mai ales, pentru încrederea în tine.

Învățăm împreună să gătim sănătos – Healthy Cooking Dona Lifestyle

Știm că una dintre cele mai mari provocări este întrebarea: „Ce și cum gătesc?”. De aceea, am inclus în program sesiuni de Healthy Cooking, transmise live pe Facebook, în care vei vedea, în timp real, cum poți transforma principiile nutriționale în mese simple și gustoase.

Calendarul sesiunilor:

14 mai, ora 19:00
25 iunie, ora 19:00
16 iulie, ora 19:00
10 și 24 septembrie, ora 19:00
15 octombrie, ora 19:00

În cadrul acestor întâlniri, vei descoperi:

preparate realizate live
integrarea principiilor nutriționale în rețete accesibile
întrebări și răspunsuri

Alături de tine vor fi doi profesioniști care îmbină excelența culinară cu rigoarea medicală:

Chef Răzvan Alexandru, cu peste 25 de ani de experiență și numeroase premii naționale și internaționale (Franța, Italia, Germania și Spania), este singurul chef din România care a lucrat în celebrul restaurant El Bulli, desemnat ani la rând cel mai bun restaurant din lume. Prin rețetele sale, îți va arăta că poți mânca sănătos fără să renunți la gust, plăcere și rafinament. Vei descoperi bucuria culorilor din farfurie, a ingredientelor simple, dar atent alese, și a unor meniuri echilibrate, ușor de pregătit, dar cu adevărat apetisante.

Alături de el, Dr. Florin Ioan Bălănică, medic și promotor al Medicinei Culinare în România, îți va explica, din punct de vedere medical și nutrițional, preparatele realizate în timp real și îți va răspunde întrebărilor.

Filmările pentru transmisiunile live pe Facebook și imaginile surprinse de camerele de filmat îți vor răscoli, la propriu, papilele gustative.

Scopul acestei componente este facilitarea aplicării recomandărilor nutriționale în viața de zi cu zi și creșterea gradului de autonomie a beneficiarilor.

Te motivăm să mergi mai departe

Programul include provocări bilunare și concursuri cu premii oferite de Fundație.

Scopul:

menținerea implicării pe durata celor 6 luni
reducerea riscului de abandon
stimularea competiției pozitive
susținerea progresului constant

În ediția 2025, componenta concursurilor s-a dovedit a fi una dintre cele mai apreciate și motivante elemente ale programului. În 2026 ne dorim să continuăm această direcție și să stimulăm implicarea prin noi provocări.

Ai acces direct la medici și răspunsuri reale

Programul include 18 workshopuri pe durata celor 6 luni, susținute de medici specialiști.

Rolul workshopurilor:

educație medicală
clarificarea blocajelor frecvente
responsabilizare
înțelegerea mecanismelor metabolice și comportamentale

Workshopurile sunt construite ca spații de dialog, cu accent pe întrebări și răspunsuri.
Datele de susținere ale workshopurilor vor fi afișate în curând.

Sprijin aproape de tine, în farmaciile DONA

100 de farmacii Dona vor funcționa ca puncte locale de informare și susținere.

În aceste farmacii, dvs., beneficiarii programului, veți putea:

afla informații despre program și înscriere
primi sprijin educațional
măsura greutatea, talia

Farmaciile DONA vor dispune de cântare digitale și instrumente de măsurare. Lista farmaciilor va fi disponibilă în curând.

Le mulțumim Farmaciilor Dona și Grupului Dona pentru susținerea constantă a programului Dona Lifestyle, atât în această ediție, cât și în cea anterioară, și pentru implicarea autentică în promovarea unui stil de viață sănătos.

Un program despre tine

Dona Lifestyle nu este despre perfecțiune. Este despre consecvență, despre alegeri mai bune, despre pași mici care, în timp, duc la schimbări reale.

Este despre tine, în fiecare marți și miercuri. Despre alegerile tale zilnice. Despre sprijinul pe care îl primești atunci când ai nevoie.

Noi suntem aici să te însoțim în acest proces.

Pentru mai multe informații despre inițiativele noastre dedicate sănătății, te invităm să descoperi și misiunea Fundației Echilibru și proiectele pe care le dezvoltăm.

11.11.2025

gabriela.stefan

antrenamente dezvoltare personală DONA Lifestyle DONA Logistica educație pentru sănătate Farmaciile DOna gestionarea obezității nutriție nutriție echilibrată obiceiuri sănătoase prevenirea obezității sănătate sănătate și prevenție stil de viață sănătos wellbeing

Sanatate

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare și echilibru

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare

Rezultate reale, oameni motivați și o comunitate care redescoperă echilibrul prin știință, disciplină și grijă.

Schimbarea adevărată nu se măsoară doar în kilograme pierdute, ci în felul în care oamenii își redescoperă echilibrul, încrederea și motivația de a trăi sănătos. Programul Dona Lifestyle, inițiat de Fundația DONA, parte a inițiativei Grupului DONA, demonstrează că sprijinul medical, perseverența și educația pot transforma vieți.

Etapa București a adus rezultate remarcabile, confirmând eficiența acestui model. Cu 147 de participanți activi, dintre care 119 femei și 28 de bărbați, programul a devenit o poveste despre determinare și reușită. În doar trei săptămâni – de la debutul campaniei Dona Lifestyle București – s-a înregistrat o scădere medie în greutate de 2,5 kilograme și o reducere a circumferinței taliei de 1,5 centimetri pe săptămână.

Dona Lifestyle - progres și rezultate reale

Aceste cifre reprezintă mai mult decât simple date medicale. Ele reflectă efortul individual și sprijinul unei echipe care crede cu adevărat în forța schimbării. Printre rezultatele spectaculoase se numără o participantă care a pierdut 10 centimetri în talie în două săptămâni, precum și alți doi participanți care au slăbit peste 5 kilograme în doar 14 zile, rezultate obținute exclusiv prin nutriție echilibrată, mișcare constantă și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Datele medicale colectate până în prezent arată, de asemenea, o complexitate crescută a stării de sănătate a participanților. Analizele de laborator indică, la majoritatea celor evaluați, valori crescute ale Indicelui HOMA, ale colesterolului total și LDL, dar și modificări ale nivelului glicemiei și ale enzimelor hepatice TGO și TGP, cu doar câteva excepții. Aceste rezultate subliniază importanța intervenției multidisciplinare și a monitorizării medicale personalizate în procesul de îmbunătățire a stării generale de sănătate.

Dona Lifestyle - abordare medicală integrată

Sub coordonarea unei echipe medicale de elită formate din Dr. Florin Ioan Bălănică, Dr. Alina Epure, Dr. Adriana Dumitrescu și Dr. Ruxandra Maria Pleșea, fiecare participant beneficiază de o abordare integrată, construită pe baza particularităților individuale. Echipa reunește expertiză, empatie și profesionalism, oferind suport constant pe durata întregului program.

Pe lângă activitatea medicală directă, specialiștii Dona Lifestyle se implică activ în comunicarea zilnică cu participanții. Prin intermediul grupurilor dedicate de WhatsApp, aceștia organizează sesiuni de Q&A, unde răspund prompt întrebărilor și oferă clarificări personalizate. De asemenea, medicii susțin workshopuri lunare pentru toți participanții înscriși în proiect – nu doar pentru cei aflați în grija lor – creând astfel un spațiu comun de învățare, inspirație și motivație.

Specialiștii implicați pun accent pe parteneriatul dintre expert și participant. Schimbarea se clădește pas cu pas, prin încredere, educație și echilibru. Dona Lifestyle nu este doar un program medical, ci un proces de transformare personală, bazat pe știință, disciplină și consecvență.

Dona Lifestyle - componenta de mișcare și vitalitate

Componenta de mișcare completează această abordare holistică. Sub îndrumarea antrenorului Bogdan Bălășoiu, participanții își redescoperă bucuria mișcării și încrederea în propriul corp. 69% dintre participanți iau parte constant la antrenamentele de fitness, iar 52% din totalul înscrișilor nu au lipsit de la nicio sesiune. Aceste cifre confirmă implicarea activă a comunității Dona Lifestyle și dorința autentică de a adopta un stil de viață echilibrat.

Programul oferă acces gratuit la consultații nutriționale, evaluări personalizate, ateliere practice și un kit digital complet oferit fiecărui participant. Acesta include un ceas smart, un cântar digital, un jurnal personal, un glucometru digital, un centimetru pentru monitorizarea taliei și analize medicale specifice. Prin aceste instrumente moderne, participanții sunt încurajați să-și urmărească progresul în timp real și să mențină motivația pe termen lung.

Scopul programului este de a promova prevenția, educația pentru sănătate și conștientizarea importanței unui stil de viață activ, într-un mediu profesionist și empatic.

Cu un buget total de 972.246 lei, programul a fost extins la nivel național, urmând să includă 400 de participanți direcți. Începând cu luna noiembrie 2025, Dona Lifestyle este implementat în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați, orașe care sunt centre regionale DONA Lifestyle.

Echipele medicale din aceste centre reunesc specialiști dedicați în nutriție, medicină generală și metabolism, printre care Prof. Univ. Dr. Viorica Mocanu la Iași, Lector Univ. Dr. Anca Elena Crăciun la Cluj-Napoca și Conf. Univ. Dr. Alexandru Nechifor la Galați — profesioniști care continuă misiunea Fundației DONA de a sprijini oamenii în drumul lor spre echilibru. În curând, programul va fi lansat și la Craiova, extinzând astfel comunitatea Dona Lifestyle și consolidând impactul său la nivel național.

Această extindere confirmă misiunea Fundației DONA de a aduce mai aproape de oameni prevenția și educația pentru sănătate, sprijinind formarea unei comunități implicate în menținerea echilibrului zilnic.

Proiectul este posibil datorită sprijinului constant oferit de Farmaciile DONA și DONA Logistica, parteneri care susțin activ inițiativele dedicate sănătății publice și educației medicale. Fără implicarea lor, acest demers nu ar fi fost posibil.

„Schimbarea nu se impune, se inspiră. Dona Lifestyle nu este doar un program de sănătate, ci o mișcare pentru o viață trăită cu sens, echilibru și responsabilitate.”

Prin rezultate, prin oameni și prin extinderea sa națională, Dona Lifestyle confirmă că atunci când știința, echilibrul și comunitatea acționează împreună, schimbarea devine reală.

17.10.2025

gabriela.stefan

antrenamente antrenor consiliere personalizată DONA Lifestyle echipe medicale locale dedicate educație pentru sănătate fitness fitness și mișcare nutriție echilibrată Parte din schimbare prevenirea obezității scădere în greutate stil de viață sănătos wellbeing

Sanatate

DONA Lifestyle – un drum de suflet către sănătate

DONA Lifestyle se extinde în România – program de prevenire a obezității și stil de viață sănătos

Din 1 noiembrie 2025, DONA Lifestyle ajunge în Iași, Cluj, Galați și Craiova, pentru a aduce sprijin real și empatie celor care doresc un stil de viață sănătos.

DONA Lifestyle este mai mult decât un program dedicat prevenirii și combaterii obezității. Este un angajament sincer pentru sănătate, educație și sprijin în adoptarea unui stil de viață sănătos, echilibrat și conștient.

Ne dorim să fim alături de tine, pas cu pas, în această călătorie spre echilibru. Știm că începuturile pot fi grele, dar fiecare pas mic contează. Iar noi îți vom fi aproape cu înțelegere, empatie și încredere.

De ce să alegi DONA Lifestyle?

Pentru că aici sănătatea înseamnă grijă, nu doar tratament.
Pentru că vei fi ascultat, sprijinit și înțeles.
Pentru că nu ești singur în drumul tău către echilibru.

✔️ Abordare integrată a sănătății
✔️ Echipe medicale locale dedicate comunității tale
✔️ Suport personalizat, pas cu pas, de la prima zi
✔️ Acces la servicii medicale de calitate, în orașul tău

DONA Lifestyle este un proiect de suflet al Fundației DONA, construit din credința că un stil de viață sănătos se formează treptat, cu ajutorul unei comunități care te încurajează și te înțelege.

La Fundația DONA, credem că binele începe cu un gest mic – o vorbă bună, un zâmbet, o încurajare sinceră. Nu promitem miracole. Promitem implicare reală, sprijin constant și o echipă careia îi pasă cu adevărat.

Cum a început totul

Primul pas a fost făcut în București – Ilfov, printr-un proiect pilot care a demonstrat cât de mult contează sprijinul și educația.

Din 1 noiembrie 2025, programul ajunge în alte patru orașe importante din România: Iași, Cluj, Galați și Craiova. Acestea devin centre regionale dedicate celor care își doresc o schimbare în bine.

Pentru că sănătatea nu este un lux. Este un drept.
Și este, în același timp, o responsabilitate față de noi și față de cei pe care îi iubim.

• Iași – deservind zona Moldovei
• Cluj – deservind zona Transilvaniei
• Galați – deservind zona Dobrogei
• Craiova – deservind zona Munteniei

Indiferent de orașul în care locuiești, vei putea accesa centrul cel mai apropiat sau cel mai potrivit pentru tine. Iar dacă distanța te descurajează, programul îți oferă și consultații online, pentru ca sprijinul să fie mereu la îndemână.

Cine face parte din echipă

Echipa DONA Lifestyle este formată din oameni care cred în oameni:farmaciști voluntari, medici, nutriționiști, psihologi specializați în psihonutriție, traineri și voluntari dedicați comunității.

Fiecare participant primește nu doar îndrumare medicală, ci și sprijin emoțional, empatie și încurajare. Pentru că atunci când ești ascultat și înțeles, schimbarea devine posibilă.

Durata și desfășurarea programului

• Durata: 99 de zile, începând cu 1 noiembrie 2025
• Grup-țintă: persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani
• Locuri limitate: 50 locuri/oras, selecția se face printr-un chestionar de evaluare medicală.

Cum te poți înscrie

Completează formularul orașului tău:
• Iași – [Formular de înscriere online]
• Cluj-Napoca – [Formular de înscriere online]
• Galați – [Formular de înscriere online]
• Craiova – [Formular de înscriere online]

Ce oferă programul

Alegerea medicului și nutriționistului coordonator, în funcție de zonă:
• Iași – Prof. Univ. Dr. Mocanu Veronica – detalii aici
• Cluj – Lector. Univ. Dr. Anca Elena Crăciun –detalii aici
• Craiova – Prof. Univ. Dr. Prejbeanu Ileana – detalii aici
• Galați – Conf. Univ. Dr. Nechifor Alexandru – detalii aici
Sesiuni de consiliere psihonutrițională personalizată
Echipamente moderne de monitorizare a sănătății (glucometru, cântar smart, ceas inteligent, jurnal personal)
Activități online interactive:
• Sesiuni de fitness cu antrenori specializați
• Workshop-uri despre nutriție, echilibru emoțional și sănătate mentală

Toate datele sunt gestionate în deplină siguranță, respectând standardele GDPR.

Impact și concluzie

La finalul programului, informațiile colectate vor contribui la un raport național despre obezitate în România, menit să susțină politici publice mai eficiente și mai umane.

DONA Lifestyle nu este doar un proiect. Este o mișcare de suflet, născută din dorința de a aduce sănătatea mai aproape de oameni. Este dovada că atunci când ne unim forțele, empatia și știința pot schimba vieți.

💚 Alege să fii parte din schimbare.
Fiecare pas, fiecare decizie, fiecare zâmbet contează. Pentru tine. Pentru cei dragi. Pentru o Românie mai sănătoasă.

13.10.2025

gabriela.stefan

burnout dezvoltare personală DONA Lifestyle Fundatia Dona sănătate emoțională sănătate și prevenție wellbeing workshop online

Sanatate

Workshop – „De la Burnout la Wellbeing” cu Dr. Alina Epure – DONA Lifestyle

Primul workshop din cadrul proiectului DONA Lifestyle aduce soluții reale pentru prevenirea burnoutului.

Vineri, 10 octombrie, a avut loc primul workshop online susținut de Dr. Alina Epure în cadrul proiectului DONA Lifestyle, cu tema „De la Burnout la Wellbeing”. 🌿
A fost o întâlnire plină de insight-uri valoroase, emoție și claritate, în care peste 80 de participanți au descoperit pași concreți pentru a-și regăsi echilibrul și energia.
În sesiunea de Q&A, întrebările și poveștile personale au transformat dialogul într-o experiență autentică și profundă. 💬

📹 Lecturează materialul prezentat în workshop și lasă-te inspirat să faci primul pas către propriul tău wellbeing! 💚

De la burnout la wellbeing prin nutritie

Denumire: Fundatia Echilibru Vita Nuova

Email: office@fundatiaechilibru.ro

Tel: 0799300597

RS 135/28.12.2017

CIF 38710412

IBAN RO74 RZBR 0000 0600 1999 2895

Archives

Categories

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem 0

Dincolo de cântar: pericolele ascunse ale obezității și legătura cu menopauza

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Mai mult decât o problemă de voință

Pericolul nu stă doar în kilograme

Bolile care pot crește în tăcere

Femeile nu trăiesc obezitatea la fel

Ce face menopauza și ce nu face

O problemă de sănătate, nu o sentință

Ce înseamnă, realist, tratamentul

Nu putem trata individual o problemă produsă și social

Mesajul pe care trebuie să-l schimbăm

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile 0

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

De la controlul foamei și al sațietății la schimbarea comportamentelor alimentare: ce pot face noile medicamente anti-obezitate, unde se termină promisiunea lor și de ce tratamentul trebuie construit în jurul persoanei, nu doar al cântarului.

Obezitatea nu este un eșec de voință

Ce este GLP-1 și de ce influențează foamea

De ce aceste terapii au schimbat medicina obezității

Cine poate fi candidat pentru tratament

Ce înseamnă un rezultat bun

Reacțiile adverse: frecvente nu înseamnă neimportante

De ce cumpărarea de pe internet este un risc real

De ce kilogramele pot reveni după oprire

Medicamentul nu poate învăța în locul pacientului

GLP-1 sau chirurgie bariatrică?

Șapte idei pe care merită să le păstrăm

Mituri frecvente despre terapiile GLP-1

„Dacă îmi taie pofta de mâncare, pot mânca orice”

„Reacțiile digestive arată că medicamentul funcționează”

„Dacă nu slăbesc la fel ca în studiile clinice, tratamentul a eșuat”

„După ce ajung la greutatea dorită, problema este rezolvată”

„Produsele cumpărate online sunt aceleași, doar mai ieftine”

Întrebări frecvente

Cât de repede se slăbește cu un tratament GLP-1?

Toate medicamentele GLP-1 sunt identice?

Se pot utiliza în sarcină?

Este obligatoriu sportul?

Pot lua tratamentul dacă nu am diabet?

Care este „cea mai bună” terapie?

Dincolo de injecție: întrebarea care contează

Surse și lecturi suplimentare

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale 0

Cei 8 piloni ai sănătății – repere pentru prevenție și un stil de viață echilibrat

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat rolul evaluării medicale, al prevenției și al alegerilor sănătoase în cadrul programului Dona Lifestyle, ediția a II-a

Ce reprezintă cei 8 piloni ai sănătății

Alimentația sănătoasă – mai mult decât o listă de restricții

Activitatea fizică – mișcarea adaptată contează

Renunțarea la fumat – una dintre cele mai importante decizii pentru sănătate

Somnul de calitate – un pilon adesea neglijat

Gestionarea stresului – sănătatea psihică și cea metabolică se influențează reciproc

Menținerea unei greutăți sănătoase – dincolo de cifra de pe cântar

De ce este importantă distribuția grăsimii

Monitorizarea sănătății metabolice

Profilul lipidic – mai mult decât colesterolul total

Glicemia și hemoglobina glicozilată

Tensiunea arterială – valoarea depinde și de modul de măsurare

Colaborarea cu medicii și prevenția

De ce soluțiile rapide nu produc întotdeauna schimbări durabile

Dona Lifestyle – un cadru pentru educație, sprijin și responsabilitate

Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana | Dr. Cosmina Vulpescu 0

Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana

Cum influențează emoțiile, stresul și oboseala alegerile alimentare și ce putem face pentru a construi obiceiuri care susțin sănătatea și echilibrul pe termen lung.

De ce este atât de greu să slăbim?

Foamea și pofta nu sunt același lucru

Ce se întâmplă în organism atunci când ne este foame?

Stresul – unul dintre cei mai importanți factori ai mâncatului emoțional

Când mâncarea devine recompensă

Experiențele participanților – lecții din viața reală

Somnul și hidratarea – doi aliați neglijați

Strategii simple pentru gestionarea poftelor

Primul pas spre slăbire începe cu autocunoașterea

Dona Lifestyle 2026: peste 50 de farmacii Dona unde vă măsurați greutatea 0

Farmaciile Dona, alături de voi în Dona Lifestyle 2026 – sprijin real pentru schimbarea voastră

Peste 50 de farmacii Dona, locuri unde vă puteți informa, măsura greutatea și primi sprijin în Dona Lifestyle ediția a II-a

Unde găsiți farmaciile participante

Cum vă ajută farmaciile Dona

Dacă nu aveți un cântar acasă, nu sunteți singuri

Datele voastre sunt în siguranță

Obezitatea și menopauza: riscurile pe care nu le vedem

Terapii GLP-1 pentru slăbit: beneficii, riscuri și drumul către rezultate durabile

Cei 8 piloni ai sănătății: repere medicale esențiale

Mâncatul emoțional – primul pas spre o relație sănătoasă cu hrana | Dr. Cosmina Vulpescu

Dona Lifestyle 2026: peste 50 de farmacii Dona unde vă măsurați greutatea

Programul activităților Dona Lifestyle – Ediția a II-a: 6 luni pentru tine și echilibrul tău

Dona Lifestyle – Rezultate preliminare care inspiră schimbare și echilibru

DONA Lifestyle – un drum de suflet către sănătate

Workshop – „De la Burnout la Wellbeing” cu Dr. Alina Epure – DONA Lifestyle