Cei 8 piloni ai sănătății – repere pentru prevenție și un stil de viață echilibrat

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat rolul evaluării medicale, al prevenției și al alegerilor sănătoase în cadrul programului Dona Lifestyle, ediția a II-a

Sănătatea nu este rezultatul unei singure alegeri și nu poate fi evaluată printr-o singură cifră. Ea se construiește în timp, prin obiceiuri care se susțin reciproc, prin acces la informații medicale corecte și printr-o colaborare constantă cu profesioniștii din domeniul sănătății.

Alimentația, mișcarea, somnul, gestionarea stresului, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți potrivite, monitorizarea indicatorilor metabolici și prevenția medicală nu funcționează separat. Împreună, acestea formează o structură care poate sprijini sănătatea pe termen lung.

În cadrul celei de-a doua ediții a programului Dona Lifestyle, Dr. Anca-Elena Crăciun a susținut workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a”. Întâlnirea a fost dedicată în special componentelor clinice și medicale care pot oferi informații importante despre starea de sănătate:

  • indicele de masă corporală și compoziția corporală;
  • profilul lipidic;
  • glicemia și hemoglobina glicozilată;
  • tensiunea arterială.

Workshopul a continuat demersul de educație și prevenție promovat de Fundația Vita Nuova Echilibru prin programul Dona Lifestyle. Participanții au primit explicații despre semnificația acestor indicatori, limitele anumitor măsurători și importanța interpretării lor în context medical.

Mesajul central al întâlnirii a fost că sănătatea nu trebuie redusă la o cifră de pe cântar, la un rezultat izolat dintr-un buletin de analize sau la o singură valoare a tensiunii arteriale. Fiecare indicator trebuie privit ca parte a unei imagini mai ample.

Ce reprezintă cei 8 piloni ai sănătății

Conceptul celor opt piloni propune o abordare integrată a sănătății. Fiecare pilon influențează organismul, dar și eficiența celorlalte obiceiuri.

Cei opt piloni sunt:

  1. alimentația sănătoasă;
  2. activitatea fizică;
  3. renunțarea la fumat;
  4. somnul de calitate;
  5. gestionarea stresului;
  6. menținerea unei greutăți sănătoase;
  7. monitorizarea sănătății metabolice;
  8. colaborarea cu medicii și prevenția.

Această perspectivă ne ajută să înțelegem de ce o singură intervenție nu este întotdeauna suficientă. O alimentație echilibrată nu poate compensa complet sedentarismul, așa cum activitatea fizică nu poate înlocui somnul sau monitorizarea medicală. În același timp, nici tratamentul prescris de medic nu poate înlocui toate alegerile zilnice care influențează sănătatea.

  1. Alimentația sănătoasă – mai mult decât o listă de restricții

O alimentație sănătoasă nu înseamnă o dietă severă, o cură temporară sau eliminarea arbitrară a unor categorii întregi de alimente. Înseamnă un mod de a mânca variat, echilibrat și adaptat nevoilor individuale.

O farfurie echilibrată poate include legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, surse adecvate de proteine și grăsimi de bună calitate. Cantitățile și combinațiile potrivite diferă însă în funcție de vârstă, nivel de activitate, obiective, afecțiuni și tratamente.

În timpul workshopului a fost subliniată importanța reducerii consumului excesiv de zahăr, a băuturilor îndulcite și a produselor foarte procesate. Acestea pot furniza rapid o cantitate mare de energie, fără să ofere aceeași sațietate și aceeași valoare nutritivă ca alimentele mai puțin procesate.

De asemenea, a fost discutat rolul consumului de sare. Gustul unei mese nu trebuie să provină doar din sare. Ierburile aromatice, usturoiul, lămâia, oțetul, busuiocul, oregano, pătrunjelul, mărarul sau dafinul pot aduce aromă fără să fie necesară sărarea excesivă.

Schimbarea alimentației nu trebuie privită ca o pedeapsă. Obiectivul este construirea unui stil alimentar care poate fi menținut și care susține atât sănătatea metabolică, cât și plăcerea de a mânca.

  1. Activitatea fizică – mișcarea adaptată contează

Activitatea fizică nu se limitează la antrenamente intense sau la abonamentul la o sală. Mersul pe jos, urcatul scărilor, ciclismul, înotul, dansul, exercițiile de forță sau activitățile cotidiene pot contribui la reducerea sedentarismului.

Mișcarea sprijină sănătatea cardiovasculară, controlul greutății, menținerea masei musculare și sănătatea metabolică. De asemenea, poate contribui la gestionarea stresului, la îmbunătățirea somnului și la păstrarea mobilității pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Pentru persoanele care doresc să slăbească, activitatea fizică are și un rol important în protejarea masei musculare. Scăderea în greutate nu ar trebui să însemne pierderea necontrolată a țesutului muscular.

Forma și intensitatea mișcării trebuie adaptate stării de sănătate. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, articulare, metabolice sau alte probleme medicale ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe un program solicitant.

  1. Renunțarea la fumat – una dintre cele mai importante decizii pentru sănătate

Fumatul afectează nu doar plămânii, ci și vasele de sânge, inima și numeroase alte organe. El poate amplifica riscurile deja asociate cu hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul sau obezitatea.

Renunțarea la fumat nu este întotdeauna ușoară și nu ar trebui redusă la ideea de voință. Dependența de nicotină poate necesita sprijin medical, consiliere și un plan adaptat persoanei.

O eventuală recădere nu înseamnă că procesul a eșuat definitiv. Pentru multe persoane, renunțarea este un parcurs care presupune mai multe încercări. Important este ca sprijinul să fie căutat și procesul să fie reluat.

  1. Somnul de calitate – un pilon adesea neglijat

Somnul influențează energia, apetitul, capacitatea de concentrare, reglarea emoțională și procesele metabolice. Atunci când este insuficient sau fragmentat, menținerea unui stil de viață echilibrat poate deveni mult mai dificilă.

Oboseala poate reduce disponibilitatea pentru mișcare și poate influența alegerile alimentare. În același timp, stresul și programul dezorganizat pot afecta durata și calitatea somnului.

Un program relativ constant, reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare și un mediu liniștit pot contribui la o rutină mai bună. Totuși, sforăitul puternic, pauzele respiratorii observate în timpul somnului, somnolența excesivă sau trezirile frecvente ar trebui discutate cu un medic.

Aceste semne pot indica o problemă care nu se rezolvă doar prin schimbarea orei de culcare.

  1. Gestionarea stresului – sănătatea psihică și cea metabolică se influențează reciproc

Stresul face parte din viață, însă stresul intens și prelungit poate afecta somnul, alimentația, relațiile și capacitatea de a respecta un plan de îngrijire.

Unele persoane răspund la stres prin mâncat emoțional, altele prin izolare, sedentarism sau dereglarea programului de somn. Din acest motiv, gestionarea stresului nu reprezintă un element secundar, ci o parte reală a prevenției.

Mișcarea, exercițiile de respirație, timpul petrecut în natură, sprijinul social, pauzele și organizarea realistă a programului pot ajuta. Atunci când stresul devine copleșitor sau este însoțit de anxietate persistentă, insomnie ori simptome depresive, sprijinul unui specialist poate fi necesar.

A cere ajutor nu înseamnă slăbiciune. Înseamnă recunoașterea faptului că sănătatea are și o dimensiune emoțională.

  1. Menținerea unei greutăți sănătoase – dincolo de cifra de pe cântar

Greutatea este unul dintre cei mai vizibili indicatori, dar nu oferă singură toate informațiile necesare. Două persoane cu aceeași greutate pot avea proporții diferite de masă musculară, țesut adipos și apă.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat utilitatea și limitele indicelui de masă corporală. IMC-ul este un instrument accesibil, calculat pe baza greutății și înălțimii. El poate oferi un reper general, dar nu face diferența între masa musculară și țesutul adipos.

Un sportiv cu o masă musculară bine dezvoltată și o persoană cu masă musculară redusă pot avea valori asemănătoare ale IMC-ului, deși profilurile lor corporale sunt diferite.

Din acest motiv, evaluarea poate fi completată prin:

  • analiza compoziției corporale;
  • măsurarea circumferinței abdominale;
  • urmărirea procentului de țesut adipos;
  • evaluarea masei musculare;
  • interpretarea analizelor metabolice.

Organizația Mondială a Sănătății descrie IMC-ul ca pe un indicator indirect al adipozității și arată că măsurători suplimentare, precum circumferința taliei, pot completa evaluarea.

De ce este importantă distribuția grăsimii

Nu contează doar cantitatea de țesut adipos, ci și locul în care acesta se acumulează.

Grăsimea viscerală se află în jurul organelor interne și este diferită de grăsimea subcutanată, care poate fi prinsă între degete. Acumularea abdominală poate fi asociată cu un risc metabolic și cardiovascular mai ridicat.

Măsurarea taliei oferă un reper simplu, dar trebuie efectuată constant, folosind aceleași puncte anatomice și condiții similare. Modificarea circumferinței taliei poate completa informațiile oferite de cântar și de analiza corporală.

În timpul unui proces de slăbire, greutatea poate scădea prin pierdere de apă, țesut adipos sau masă musculară. De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie doar „mai puține kilograme”, ci reducerea țesutului adipos cu protejarea masei musculare.

Dr. Anca-Elena Crăciun a atras atenția și asupra soluțiilor rapide. Intervențiile estetice pot modifica aspectul țesutului subcutanat, dar nu reprezintă automat un tratament pentru grăsimea viscerală sau pentru riscurile metabolice.

  1. Monitorizarea sănătății metabolice

Sănătatea metabolică nu poate fi evaluată doar prin felul în care arată o persoană. Unele modificări ale glicemiei, colesterolului sau tensiunii arteriale pot evolua fără simptome clare.

Acesta este motivul pentru care analizele și controalele periodice sunt importante. Monitorizarea nu trebuie să devină o sursă de anxietate, ci un instrument care ajută la identificarea riscurilor și la stabilirea unor intervenții potrivite.

În partea medicală a workshopului au fost analizate trei repere majore: profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Profilul lipidic – mai mult decât colesterolul total

Profilul lipidic oferă informații despre particulele care transportă grăsimile prin sânge. Interpretarea nu ar trebui redusă la colesterolul total, deoarece componentele profilului lipidic au roluri și semnificații diferite.

Medicul analizează aceste valori împreună cu:

  • vârsta și sexul persoanei;
  • tensiunea arterială;
  • fumatul;
  • prezența diabetului;
  • istoricul familial;
  • eventualele boli cardiovasculare;
  • ceilalți factori de risc.

Dr. Anca-Elena Crăciun a explicat că valorile crescute pot avea și o componentă genetică. Dacă în familie au existat infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau alte evenimente cardiovasculare la vârste tinere, această informație trebuie comunicată medicului.

Alimentația și mișcarea sunt importante, dar nu înlocuiesc automat tratamentul atunci când acesta este indicat. Teama de medicamente sau informațiile neverificate de pe internet nu ar trebui să întrerupă dialogul medical.

Dacă apar nelămuriri sau posibile reacții adverse, acestea trebuie discutate cu medicul. Tratamentul nu ar trebui oprit sau modificat fără recomandare medicală.

Glicemia și hemoglobina glicozilată

Glicemia arată nivelul glucozei din sânge la momentul recoltării. Hemoglobina glicozilată oferă informații despre evoluția medie a glicemiei pe o perioadă mai lungă.

Aceste investigații au roluri complementare. Rezultatele trebuie analizate ținând cont de condițiile recoltării, istoricul medical și situațiile care pot influența anumite valori.

Dispozitivele utilizate acasă pot fi utile pentru monitorizarea persoanelor care au primit această recomandare, însă nu trebuie folosite pentru autodiagnosticare. Diagnosticul este stabilit prin analize efectuate și interpretate în condiții medicale corespunzătoare.

A fost discutată și rezistența la insulină, care poate reprezenta un semnal că metabolismul are nevoie de atenție. Ea nu trebuie transformată într-o etichetă folosită fără evaluare medicală, dar poate indica necesitatea unor schimbări privind alimentația, activitatea fizică, somnul și greutatea.

Tensiunea arterială – valoarea depinde și de modul de măsurare

Tensiunea arterială poate fi influențată de poziția corpului, dimensiunea manșetei, efort, cafeină, fumat, stres și conversația din timpul măsurării.

Pentru o măsurare cât mai relevantă este util ca persoana:

  • să stea câteva minute în repaus;
  • să fie așezată confortabil, cu spatele sprijinit;
  • să păstreze tălpile pe podea;
  • să susțină brațul la nivelul potrivit;
  • să folosească o manșetă adecvată;
  • să nu vorbească în timpul măsurării;
  • să repete măsurarea conform recomandărilor primite.

Un jurnal al valorilor obținute acasă poate fi util în discuția cu medicul. O singură valoare nu este suficientă pentru autodiagnosticare sau pentru schimbarea tratamentului.

Reducerea consumului excesiv de sare, mișcarea, alimentația echilibrată și gestionarea greutății pot completa tratamentul prescris. Aceste măsuri nu justifică însă întreruperea medicației.

  1. Colaborarea cu medicii și prevenția

Ultimul pilon le susține pe toate celelalte. Informațiile generale devin cu adevărat utile atunci când sunt raportate la situația concretă a unei persoane.

Un pacient informat nu este un pacient care își stabilește singur diagnosticul. Este un pacient care:

  • își cunoaște istoricul medical;
  • își efectuează investigațiile recomandate;
  • înțelege scopul tratamentului;
  • adresează întrebări;
  • comunică posibilele reacții adverse;
  • discută dificultățile legate de respectarea recomandărilor;
  • participă activ la stabilirea unor obiective realiste.

OÎn cazul bolilor cronice, relația cu medicul nu se încheie după prescrierea tratamentului. Este nevoie de monitorizare și, uneori, de ajustarea planului în funcție de evoluție.

În cadrul workshopului, Dr. Anca-Elena Crăciun a încurajat participanții să discute deschis despre informațiile citite, temerile legate de tratament și dificultățile întâlnite în schimbarea stilului de viață.

Încrederea nu înseamnă acceptarea pasivă a recomandărilor, ci construirea unei colaborări bazate pe explicații, întrebări și decizii asumate.

De ce soluțiile rapide nu produc întotdeauna schimbări durabile

Promisiunile de transformare rapidă sunt atractive, mai ales atunci când o persoană s-a confruntat mult timp cu greutatea, oboseala sau analizele modificate.

Totuși, o soluție pe termen scurt nu schimbă automat obiceiurile, contextul emoțional sau factorii medicali care au contribuit la problemă. Curele foarte restrictive pot fi dificil de menținut și pot favoriza pierderea masei musculare sau revenirea la vechile obiceiuri.

Schimbarea durabilă presupune obiective realiste și suficient timp pentru formarea unor rutine noi. Progresul nu este întotdeauna liniar. Pot exista perioade de stagnare, zile mai dificile sau etape în care rezultatele se observă mai degrabă în analize, în circumferința taliei, în energie ori în capacitatea de efort decât pe cântar.

Un rezultat mai lent nu este neapărat un rezultat slab. Uneori, schimbarea care poate fi menținută este mai valoroasă decât una spectaculoasă, dar temporară.

Dona Lifestyle – un cadru pentru educație, sprijin și responsabilitate

Programul Dona Lifestyle a creat un cadru în care participanții au avut acces la informații oferite de specialiști și au putut adresa întrebări relevante pentru propriul parcurs.

Workshopul „Cei 8 piloni ai sănătății – Partea a II-a” nu a urmărit doar prezentarea unor valori medicale. El a pus accent pe înțelegerea mecanismelor din spatele acestor indicatori și pe legătura dintre monitorizare și comportamentele cotidiene.

Participanții au fost încurajați să privească sănătatea dincolo de imaginea corporală și să urmărească repere care au semnificație medicală: compoziția corporală, circumferința abdominală, profilul lipidic, glicemia și tensiunea arterială.

Prin acest demers, Fundația Vita Nuova Echilibru a continuat să promoveze educația pentru sănătate, prevenția și accesul la explicații medicale clare.

Cei 8 piloni ai sănătății ne reamintesc că organismul funcționează ca un întreg. Alimentația influențează greutatea și metabolismul. Mișcarea susține masa musculară și sănătatea cardiovasculară. Somnul și stresul pot influența alegerile zilnice. Renunțarea la fumat reduce un factor major de risc, iar monitorizarea medicală poate identifica probleme care nu produc încă simptome.

Nu este nevoie ca toate schimbările să fie făcute simultan. Pentru unele persoane, primul pas poate fi o plimbare zilnică. Pentru altele, poate fi efectuarea analizelor amânate, măsurarea corectă a tensiunii sau o discuție sinceră cu medicul.

Important este ca acel prim pas să poată fi repetat.

Sănătatea nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă informare, prevenție, consecvență și disponibilitatea de a face alegeri mai bune, adaptate propriei vieți.

Informațiile prezentate au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic. Analizele și ceilalți indicatori de sănătate trebuie interpretați individual, în context clinic.

Dincolo de cântar. O altă perspectivă asupra obezității

Obezitatea nu este doar despre kilograme și nici despre voință. Este o boală cronică, complexă, care afectează milioane de oameni și care are nevoie de înțelegere, prevenție și intervenții bazate pe dovezi. Prin Dona Lifestyle, Fundația Echilibru Vita Nuova își propune să schimbe nu doar obiceiuri, ci și perspectiva asupra sănătății metabolice.

Uneori, cel mai greu lucru nu este să slăbești. Ci să nu fii judecat.

În fiecare zi, milioane de oameni urcă pe cântar cu speranța că vor vedea un număr mai mic decât ieri.

Pentru unii este doar un gest de rutină. Pentru alții, acel număr înseamnă vinovăție, frustrare, dezamăgire sau sentimentul că au mai pierdut încă o luptă.

Ani la rând, obezitatea a fost privită aproape exclusiv prin prisma kilogramelor. Am fost învățați să credem că totul se reduce la voință: dacă mănânci mai puțin și faci mai multă mișcare, vei slăbi. Iar dacă nu reușești, înseamnă că nu te-ai străduit suficient.

Astăzi știm că realitatea este mult mai complexă.

Obezitatea este recunoscută de comunitatea medicală internațională drept o boală cronică, multifactorială și recurentă, influențată de factori genetici, hormonali, metabolici, neurologici, psihologici, comportamentali și de mediu. Cu alte cuvinte, corpul uman este infinit mai complex decât ecuația simplă „mănânci prea mult și te miști prea puțin”.

Poate că primul pas spre schimbare nu este o dietă nouă.

Poate că primul pas este să înțelegem cu adevărat ce înseamnă obezitatea.

Corpul nu este un calculator

Ne place să credem că organismul funcționează după reguli matematice.

Consumăm mai multe calorii decât ardem? Ne îngrășăm.

Consumăm mai puține? Slăbim.

În realitate, organismul uman este construit pentru a supraviețui, nu pentru a respecta calculele noastre.

Atunci când pierde în greutate, activează mecanisme naturale de apărare. Senzația de foame crește, sațietatea scade, metabolismul încetinește, iar creierul devine mai atent la alimentele bogate în energie. Nu este o dovadă de lipsă de voință, ci răspunsul firesc al organismului la ceea ce percepe ca pe o amenințare.

De aceea, atât de multe persoane reușesc să slăbească pentru o perioadă, dar întâmpină dificultăți în menținerea rezultatelor pe termen lung.

Înțelegerea acestor mecanisme schimbă complet perspectiva: nu mai vorbim despre vină, ci despre biologie. Nu mai vorbim despre eșec, ci despre o boală care are nevoie de o abordare medicală și multidisciplinară.

Dincolo de oglindă există sănătatea

Obezitatea este încă asociată, prea des, cu aspectul fizic.

În realitate, problema nu începe și nu se termină în fața oglinzii.

Excesul de țesut adipos crește riscul apariției diabetului zaharat de tip 2, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiovasculare, steatozei hepatice, apneei obstructive în somn, anumitor tipuri de cancer și multor altor afecțiuni care afectează sănătatea și calitatea vieții.

A vorbi despre obezitate doar din perspectiva estetică înseamnă a ignora consecințele sale reale. În schimb, atunci când privim obezitatea ca pe o boală cronică, începem să căutăm soluții reale: prevenție, diagnostic precoce, educație pentru sănătate, intervenții personalizate și sprijin pe termen lung.

Tratamentul începe cu înțelegerea

Poate cea mai importantă schimbare produsă în ultimii ani nu este apariția unor tratamente noi. Ci schimbarea felului în care privim oamenii care trăiesc cu obezitate.

Nu mai căutăm vinovați. Căutăm cauze.

Nu mai judecăm. Încercăm să înțelegem.

Tratamentul obezității nu înseamnă doar o dietă sau un program de exerciții. Înseamnă educație pentru sănătate, alimentație echilibrată, activitate fizică adaptată, sprijin psihologic, monitorizare medicală și, atunci când este necesar, tratament medicamentos sau alte intervenții recomandate de specialiști. Este un proces. Nu o pedeapsă. Nu o cursă contra cronometru. Ci o investiție în sănătate și în calitatea vieții.

Din acest motiv există Dona Lifestyle

La Fundația Echilibru Vita Nuova credem că schimbarea începe cu informația corectă.

De aceea am creat Dona Lifestyle, un program național de educație pentru sănătate și prevenție metabolică, născut ca răspuns la creșterea alarmantă a sedentarismului, obezității și bolilor asociate în România, într-un context în care prevenția și educația pentru sănătate continuă să fie insuficient susținute.

Ajuns astăzi la cea de-a doua ediție, Dona Lifestyle nu este un program despre diete și nici despre soluții rapide. Este un program despre oameni. Despre înțelegerea mecanismelor care influențează greutatea corporală. Despre construirea unor obiceiuri sănătoase care pot fi păstrate toată viața. Despre colaborarea dintre medici din mai multe specialități, psihologi, nutriționiști și specialiști în activitate fizică, care lucrează împreună pentru ca participanții să primească nu doar recomandări, ci sprijin real în procesul schimbării.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar kilograme pierdute. Înseamnă oameni care învață să își cunoască organismul, să înțeleagă de ce s-au îngrășat și, mai ales, cum își pot recâștiga sănătatea.

Dincolo de cifre sunt oameni

Rezultatele sunt importante. Ele arată dacă un program produce sau nu schimbări. Dar cifrele nu spun niciodată întreaga poveste.

În spatele fiecărui kilogram pierdut există o persoană care a ales să nu renunțe.

În spatele fiecărui centimetru în minus din circumferința taliei există zeci de decizii luate zi de zi, sute de ore dedicate propriei sănătăți și multă perseverență.

La finalul primei ediții Dona Lifestyle, participanții au înregistrat o pierdere totală în greutate de 1.499,89 kg și o reducere totală a circumferinței taliei de 1.759,2 cm.

Aceste rezultate confirmă că educația pentru sănătate, atunci când este susținută de o echipă multidisciplinară și de un program construit pe dovezi științifice, poate produce schimbări reale și durabile.

O validare care ne obligă să mergem mai departe

Impactul Dona Lifestyle nu a fost recunoscut doar de participanți.

Programul a fost validat prin evaluare independentă de jurii internaționale în două dintre cele mai importante competiții europene dedicate responsabilității sociale și sustenabilității.

Pentru noi, această recunoaștere nu reprezintă un trofeu. Reprezintă o responsabilitate. Responsabilitatea de a continua să dezvoltăm programe bazate pe dovezi științifice, să aducem împreună profesioniști din domeniul medical și să contribuim la schimbarea modului în care România vorbește despre obezitate și prevenția bolilor metabolice.

Schimbarea începe înainte de cântar

Poate că primul pas nu este să urcăm pe cântar.

Poate că primul pas este să schimbăm felul în care privim obezitatea.

Să înlocuim prejudecățile cu informația. Judecata cu empatia. Soluțiile rapide cu schimbări construite pas cu pas. Pentru că, atunci când începem să înțelegem, începem și să prevenim. Începem și să tratăm. Iar fiecare persoană care reușește să își recapete sănătatea demonstrează că adevărata schimbare nu începe cu un număr afișat pe cântar. Începe cu decizia de a nu mai privi obezitatea ca pe un eșec personal, ci ca pe o afecțiune care poate fi prevenită, gestionată și tratată cu ajutorul informației corecte, al medicinei și al oamenilor care aleg să fie alături de tine.

Sursă și lectură recomandată

Acest editorial reflectă perspectiva Fundației Echilibru Vita Nuova asupra importanței prevenirii și managementului obezității și a fost redactat având în vedere recomandările actuale privind abordarea acestei boli cronice.

Pentru informații suplimentare, recomandăm articolul: „Obezitatea nu este doar despre kilograme. Ce este, de ce contează și cum se tratează corect

https://dona.ro/sanatate-dona/obezitatea-nu-este-doar-despre-kilograme-ce-este-de-ce-conteaza-si-cum-se-trateaza-corect

 

Rezistența la insulină și metabolismul: adevărul despre kilogramele în plus, energia scăzută și schimbarea care îți poate transforma viața

De ce rezistența la insulină nu este o boală, ci semnalul că organismul are nevoie de o nouă direcție

Workshop susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul Programului DONA Lifestyle

În ultimii ani, termenul „rezistență la insulină” a devenit unul dintre cele mai căutate subiecte atunci când vorbim despre creșterea în greutate, diabet, oboseală cronică și sănătate metabolică. Tot mai multe persoane primesc rezultate modificate la analize, aud despre indicele HOMA, despre prediabet sau despre grăsimea abdominală și încearcă să găsească răspunsuri într-un ocean de informații contradictorii.

În cadrul workshopului dedicat rezistenței la insulină și metabolismului, organizat în Programul DONA Lifestyle, Dr. Florin Ioan Bălănică a adus o perspectivă diferită, bazată pe știință, experiență clinică și înțelegerea profundă a comportamentului uman. Mesajul central al întâlnirii a fost unul care schimbă complet modul în care privim sănătatea: rezistența la insulină nu este o boală, ci consecința modului în care am trăit până acum.

Această schimbare de perspectivă este esențială. Pentru că atunci când înțelegem că organismul nu luptă împotriva noastră, ci încearcă să se adapteze alegerilor noastre, apare și posibilitatea reală a transformării.

Ce este, de fapt, rezistența la insulină?

Insulina este unul dintre cei mai importanți hormoni din corpul uman. Rolul ei este simplu și vital: transportă glucoza din sânge în interiorul celulelor, unde aceasta este folosită drept combustibil pentru producerea energiei.

Problema apare atunci când celulele devin din ce în ce mai puțin receptive la acțiunea insulinei. Practic, insulina bate la ușă, dar celula nu mai răspunde corespunzător.

În acel moment apare rezistența la insulină.

Consecințele sunt profunde. Glucoza rămâne în circulație, celulele nu primesc energia de care au nevoie, iar organismul încearcă să compenseze. Persoana se simte lipsită de energie, fără tonus, fără vitalitate. În mod instinctiv caută mai multă hrană, în special carbohidrați, pentru a obține energia pe care simte că o pierde.

Doar că acești carbohidrați suplimentari nu rezolvă problema. Dimpotrivă.

În exces, ei sunt transformați în grăsime și depozitați în organism, amplificând mecanismul care a generat problema inițială. Astfel se formează un cerc vicios care poate conduce în timp către obezitate și ulterior către diabet zaharat.

Rezistența la insulină nu este un diagnostic, ci o stare metabolică

Una dintre cele mai importante clarificări făcute în cadrul workshopului este faptul că rezistența la insulină nu reprezintă un diagnostic de boală. Este o stare metabolică. Această diferență este extrem de importantă deoarece schimbă complet perspectiva asupra soluției.  Dacă ar fi o boală inevitabilă, am căuta exclusiv tratamente. Dar fiind o stare metabolică, ea poate fi influențată prin schimbarea stilului de viață.

Conform explicațiilor oferite de Dr. Bălănică, diagnosticul de rezistență periferică la insulină este susținut de trei elemente esențiale:

  • Circumferința abdominală este de peste 80 cm la femei și peste 90 cm la bărbați.
  • Indicele HOMA mai mare de 2.
  • Trigliceride crescute peste limitele normale.

Aceste trei elemente oferă o imagine clară asupra modului în care organismul gestionează energia și depozitele de grăsime.

De ce grăsimea abdominală este atât de importantă

Mulți oameni cred că excesul ponderal înseamnă doar un inconvenient estetic. În realitate, locul în care este depozitată grăsimea contează enorm. Grăsimea abdominală nu este doar o rezervă de energie. Ea este un țesut activ metabolic, care influențează hormonii, inflamația și funcționarea întregului organism.

În cazul bărbaților, acumularea grăsimii în partea superioară a corpului și în zona abdominală este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

La femei, grăsimea localizată pe șolduri și coapse este în general mai puțin periculoasă metabolic. Riscurile cresc însă odată cu apropierea menopauzei, când distribuția grăsimii începe să semene cu cea întâlnită la bărbați, iar depozitele se mută progresiv în zona abdominală.

Acesta este motivul pentru care măsurarea circumferinței abdominale devine un indicator extrem de valoros.

Nu contează doar cât cântărim. Contează unde este depozitată grăsimea.

Indicele HOMA: analiza despre care se vorbește tot mai mult

În ultimii ani, indicele HOMA a devenit unul dintre cei mai utilizați markeri pentru evaluarea rezistenței la insulină.

Acesta reprezintă raportul dintre glucoză și insulină și oferă informații importante despre sensibilitatea organismului la insulină.

Totuși, workshopul a subliniat un aspect esențial: indicele HOMA nu pune singur diagnosticul de diabet.

O persoană poate avea un indice HOMA crescut și să nu aibă încă diabet. Însă acest rezultat trebuie privit ca un semnal de alarmă. Este o invitație la schimbare înainte ca problemele să devină mai grave.

Legătura dintre obezitate și diabet

Una dintre cele mai puternice idei prezentate în cadrul întâlnirii este că excesul ponderal reprezintă o adevărată anticameră a diabetului.

Nu toate persoanele cu obezitate au diabet.

Dar aproape toate persoanele cu obezitate severă dezvoltă modificări metabolice care le apropie de această afecțiune.

Această perspectivă schimbă complet modul în care ar trebui să privim kilogramele în plus.

Nu este vorba doar despre aspect. Este vorba despre sănătatea metabolică. Este vorba despre energia zilnică. Este vorba despre viitorul nostru.

De ce nu funcționează dietele bazate pe restricție

Poate cea mai surprinzătoare parte a workshopului a fost explicația legată de eșecul dietelor restrictive.

Majoritatea oamenilor fac două lucruri atunci când vor să slăbească:mănâncă mai puțin. Încep să facă sport excesiv.

Din păcate, ambele abordări sunt adesea greșite.

Atunci când reducem drastic aportul alimentar, creierul percepe situația ca pe o amenințare. Intră în modul de supraviețuire și începe să conserve energia. Organismul protejează depozitele existente și reduce consumul energetic. În paralel, persoana se confruntă cu foame intensă, lipsă de energie și dificultăți în menținerea rezultatelor.

De aceea, multe diete funcționează pe termen scurt și eșuează pe termen lung.

Nu există metabolism lent și nu există platou

Acesta este unul dintre miturile demontate categoric în cadrul workshopului.

Expresii precum „am metabolism lent” sau „am intrat în platou” sunt, de cele mai multe ori, explicații simplificate pentru procese mult mai complexe.

Metabolismul reprezintă suma proceselor prin care organismul produce și consumă energie. El nu se oprește. Nu încetinește misterios.

Există doar momente în care balanța energetică se află într-un echilibru diferit.

Pot apărea modificări generate de alimentație, activitate fizică, somn, stres, boli, sarcină, alăptare sau alte condiții fiziologice.

Dar ideea că organismul intră într-un „platou definitiv” este considerată o credință limitativă care împiedică progresul.

Caloriile nu sunt toate la fel

O altă lecție importantă este că nutriția modernă nu se rezumă la numărat calorii.

Două persoane pot consuma același număr de calorii și pot obține rezultate complet diferite.

De ce?

Pentru că sursa caloriilor contează enorm. Proteinele, carbohidrații și grăsimile au efecte metabolice diferite.

Un aport excesiv de carbohidrați favorizează acumularea de grăsime și creșterea trigliceridelor. Proteinele au rol structural și susțin menținerea masei musculare.

De aceea, accentul trebuie pus pe calitatea alimentelor și pe proporțiile din farfurie, nu doar pe cifrele afișate de aplicațiile de monitorizare.

Proteina – aliatul ignorat al metabolismului

În cadrul workshopului, proteina a fost prezentată drept elementul central al unei alimentații echilibrate.

Nu doar carnea reprezintă proteină!!

Printre cele mai valoroase surse se numără:

  • albușul de ou.
  • iaurtul și brânzeturile slabe.
  • carnea albă.
  • peștele.
  • fructele de mare.
  • carnea roșie slabă.
  • sursele proteice standardizate precum izolatul proteic.

Mesajul a fost clar: atunci când construim farfuria în jurul proteinei, controlul apetitului devine mai bun, masa musculară este protejată, iar organismul primește semnalul că nu se află într-o situație de supraviețuire.

Stresul nu poate fi eliminat, dar poate fi gestionat

O întrebare care apare frecvent este legată de stres.

Cum scăpăm de el?

Răspunsul oferit în workshop a fost surprinzător. Nu scăpăm de stres. Învățăm să trăim cu el.

Stresul este un mecanism biologic de protecție. Fără el, strămoșii noștri nu ar fi supraviețuit.

Problema nu este existența stresului, ci modul în care reacționăm la el.

Unii aleg alcoolul. Alții aleg dulciurile. Alții aleg mâncatul compulsiv.

În realitate, singurul lucru pe care îl putem controla este reacția noastră la context.

De ce mâncarea nu rezolvă problemele emoționale

Una dintre cele mai emoționante discuții din cadrul workshopului a fost despre vinovăție și mâncat compulsiv.

Foarte multe persoane trăiesc într-un cerc al restricției și al vinovăției. Respectă reguli stricte. Greșesc o dată. Se simt vinovate. Renunță complet. Reiau comportamentele vechi. Și ciclul continuă.

Mesajul transmis a fost simplu: sănătatea nu înseamnă perfecțiune. Nu există alimente interzise pentru totdeauna. Nu există viață construită doar din broccoli și piept de pui.

Există echilibru. Există moderație. Există alegeri asumate.

Schimbarea începe în minte, nu în farfurie

Poate cea mai valoroasă idee a întregului workshop este că transformarea nu începe cu dieta.

Transformarea începe cu identitatea.

Atunci când obiectivul este doar „vreau să slăbesc”, creierul percepe procesul ca pe o pierdere.

Când obiectivul devine „vreau să am energie”, „vreau să mă simt bine”, „vreau să fiu sănătos pentru familia mea”, întreaga perspectivă se schimbă.

Schimbarea durabilă nu apare atunci când luptăm împotriva kilogramelor.

Apare atunci când construim o versiune nouă a noastră.

Predispoziția genetică nu este o sentință

Există persoane care moștenesc o sensibilitate mai mare către obezitate, diabet sau dislipidemii.

Dar predispoziția nu înseamnă boală. Predispoziția înseamnă doar că organismul este mai vulnerabil. Stilul de viață rămâne factorul decisiv. Aceasta este una dintre cele mai optimiste concluzii ale workshopului. Genele pot încărca arma. Dar comportamentele sunt cele care apasă pe trăgaci.

Vitamina D și metabolismul: un detaliu mic, cu impact mare

Un alt subiect important abordat în cadrul workshopului a fost deficitul de vitamina D, o problemă frecvent întâlnită și adesea ignorată. Deși este asociată cel mai des cu sănătatea oaselor și imunitatea, vitamina D are un rol mult mai amplu în organism. Ea participă la procese metabolice, hormonale și inflamatorii, influențând felul în care corpul funcționează, se adaptează și își menține echilibrul.

Conform observațiilor clinice prezentate de Dr. Florin Ioan Bălănică, deficitul de vitamina D este foarte răspândit în rândul populației din România, iar persoanele cu exces ponderal sau obezitate pot avea frecvent valori insuficiente. Din acest motiv, evaluarea nivelului de vitamina D poate fi utilă în cadrul unei investigații metabolice complete, mai ales atunci când vorbim despre oboseală, energie scăzută, dezechilibre hormonale sau dificultăți în procesul de schimbare a stilului de viață.

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, ceea ce înseamnă că are nevoie de grăsime pentru a fi absorbită și utilizată eficient de organism. De aceea, suplimentarea nu ar trebui făcută la întâmplare, ci în funcție de analize, de nevoile individuale și de recomandarea specialistului. Corectarea deficitului nu înlocuiește alimentația echilibrată, mișcarea, somnul sau schimbarea comportamentală, dar poate deveni o piesă importantă într-un plan mai larg de refacere a sănătății metabolice.

În fond, sănătatea nu se reconstruiește dintr-un singur gest spectaculos, ci dintr-o serie de ajustări corecte, personalizate și consecvente. Iar uneori, un parametru aparent mic, precum vitamina D, poate oferi informații valoroase despre felul în care organismul își cere echilibrul înapoi.

Rezistența la insulină este reversibilă

Aceasta este vestea pe care fiecare participant a vrut să o audă.

Da, rezistența la insulină poate fi redusă și chiar normalizată.

Cheia nu este o dietă miraculoasă. Cheia nu este o pastilă. Cheia nu este o lună de restricții.

Cheia este reducerea grăsimii abdominale și a grăsimii de pe organele interne, îmbunătățirea compoziției corporale și construirea unui stil de viață sustenabil.

Atunci când circumferința abdominală scade, trigliceridele se normalizează și indicele HOMA revine în limite optime, întregul tablou metabolic începe să se îmbunătățească.

Adevărata întrebare nu este „Cum slăbesc?”, ci „Cine vreau să devin?”

La finalul workshopului, mesajul transmis a depășit cu mult zona nutriției.

Nu a fost despre diete.

Nu a fost despre interdicții.

Nu a fost despre cântar.

A fost despre alegeri.

Despre asumare.

Despre prezență.

Despre capacitatea fiecăruia de a decide în ce direcție merge.

Rezistența la insulină este un semnal. Un mesaj pe care organismul îl transmite înainte ca problemele să devină mai mari. Este o oportunitate de a schimba cursul, de a construi obiceiuri noi și de a recâștiga energia, sănătatea și încrederea.

Poate că cea mai importantă lecție a acestei întâlniri este că succesul nu aparține celor perfect disciplinați.

Succesul aparține celor care aleg conștient, zi după zi, să aibă grijă de ei.

Pentru că sănătatea nu este despre sacrificiu.

Este despre libertatea de a trăi bine, cu energie, echilibru și bucurie, pentru cât mai mult timp.

Reglarea foamei și hormonii apetitului

De ce mâncăm mai mult decât avem nevoie și cum putem recâștiga controlul asupra comportamentului alimentar

 Workshop susținut de Dr. Florin Ioan Bălănică în cadrul programului DONA Lifestyle.

În încercarea de a slăbi sau de a adopta un stil de viață mai sănătos, cei mai mulți oameni se concentrează aproape exclusiv asupra alimentelor pe care le consumă. Caută diete, planuri alimentare, liste cu alimente permise și interzise și soluții rapide care promit rezultate spectaculoase. Cu toate acestea, experiența arată că, de cele mai multe ori, kilogramele pierdute revin, iar frustrarea devine tot mai mare.

De ce se întâmplă acest lucru? De ce este atât de dificil să menținem rezultatele obținute? Și, mai ales, de ce continuăm să mâncăm chiar și atunci când știm că nu ne este cu adevărat foame?

Aceste întrebări au stat la baza workshopului „Reglarea foamei și hormon ii apetitului”, susținut în cadrul programului DONA Lifestyle de către dr. Florin Ioan Bălănică, medic specializat în psihonutriție și medicina stilului de viață. În cadrul întâlnirii, participanții au descoperit că foamea este mult mai mult decât o simplă senzație de stomac gol și că succesul în controlul greutății începe cu înțelegerea mecanismelor care ne influențează comportamentul alimentar.

De ce nu funcționează majoritatea dietelor

Mulți dintre noi am trecut prin experiența unei diete care a funcționat pe termen scurt. Am slăbit câteva kilograme, poate chiar mai multe, însă după o perioadă am revenit la greutatea inițială sau chiar am depășit-o. Acest fenomen nu este deloc rar. De fapt, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale managementului greutății corporale.

Problema nu este lipsa informațiilor. Astăzi, avem acces la mai multe informații despre nutriție decât oricând. Știm care sunt alimentele recomandate și care sunt cele care ar trebui consumate mai rar. Știm că mișcarea este benefică și că somnul influențează sănătatea. Cu toate acestea, cunoașterea nu este suficientă. Foarte multe programe de slăbit încep direct cu farfuria. Se stabilesc meniuri, gramaje și restricții alimentare, fără a analiza relația pe care persoana o are cu hrana. În lipsa unei schimbări la nivel comportamental și emoțional, revenirea la vechile obiceiuri este aproape inevitabilă.

Tocmai de aceea, una dintre ideile centrale ale workshopului a fost că primul pas nu trebuie făcut în farfurie, ci în minte. Înainte de a modifica alimentația, este necesar să înțelegem de ce mâncăm, ce ne motivează și care sunt mecanismele care ne determină să alegem anumite alimente.

Psihonutriția – legătura dintre medicină, nutriție și psihologie

Psihonutriția reprezintă un domeniu care combină medicina, nutriția și psihologia pentru a înțelege și modifica comportamentele alimentare. Această abordare pornește de la ideea că recomandările medicale sunt importante, dar nu suficiente. Oricât de bine ar fi construit un plan alimentar, persoana se întoarce după consultație în mediul său obișnuit, acolo unde există rutine, obiceiuri, tentații, stres și numeroși factori care influențează alegerile zilnice.

Mâncarea nu reprezintă doar o sursă de energie. Ea este asociată cu emoții, amintiri, recompense și relații sociale. Din acest motiv, schimbarea alimentației nu poate fi redusă la o simplă listă de alimente permise și interzise.

Succesul apare atunci când persoana înțelege mecanismele care îi influențează comportamentul și învață să le gestioneze conștient.

De ce obiectivul „vreau să slăbesc” nu este suficient

Atunci când oamenii decid să își schimbe stilul de viață, primul obiectiv formulat este aproape întotdeauna același: „vreau să slăbesc”.

Deși pare un obiectiv logic, el este prea vag pentru a produce schimbări durabile. Creierul uman funcționează mai bine atunci când există beneficii concrete, imediate și personale. Să slăbești zece sau douăzeci de kilograme este un rezultat care poate apărea peste luni de zile. În schimb, să ai mai multă energie, să dormi mai bine, să poți urca scările fără să obosești sau să reduci durerile articulare sunt beneficii care pot fi observate mult mai repede.

Atunci când schimbarea este asociată cu avantaje reale și imediate, motivația devine mai puternică și mai stabilă. În acest sens, una dintre cele mai importante întrebări pe care și le poate pune o persoană este: „De ce merită să fac această schimbare pentru mine?”

Răspunsul nu trebuie să fie despre cântar. Poate fi despre sănătate, energie, încredere, mobilitate sau calitatea vieții.

Credințele care ne sabotează fără să ne dăm seama

Fiecare dintre noi dezvoltă de-a lungul vieții o serie de convingeri despre alimentație. Unele provin din familie, altele din media, din experiențe personale sau din informații preluate de pe internet. Problema apare atunci când aceste convingeri sunt acceptate ca adevăruri absolute. De exemplu, mulți oameni consideră că anumite alimente sunt sănătoase indiferent de cantitate și de context. Alții cred că eliminarea completă a unor categorii alimentare reprezintă soluția ideală pentru slăbit.

În realitate, alimentația este mult mai complexă. Un aliment poate fi benefic într-o anumită situație și mai puțin potrivit în alta. Totul depinde de cantitate, frecvență, context și caracteristicile individuale ale persoanei.

Înainte de a schimba ceea ce mâncăm, este important să analizăm ceea ce credem despre alimentație. Uneori, cele mai mari obstacole nu sunt în farfurie, ci în propriile convingeri.

Suntem mai atașați de rutine decât credem

Un alt aspect discutat în cadrul workshopului a fost influența rutinelor asupra comportamentului alimentar. Majoritatea oamenilor cred că iau decizii alimentare în mod conștient. În realitate, multe dintre ele sunt automate.

Mâncăm pentru că a venit ora mesei. Mâncăm pentru că vedem alți oameni mâncând. Mâncăm pentru că ne uităm la televizor. Mâncăm pentru că suntem obosiți sau stresați. Mâncăm pentru că ne plictisim.

Aceste comportamente repetate devin obiceiuri, iar obiceiurile funcționează aproape automat. De aceea, schimbarea stilului de viață nu presupune doar alegerea unor alimente diferite. Ea presupune construirea unor rutine noi care să înlocuiască vechile comportamente.

Ce se întâmplă de sărbători și de ce mâncăm mai mult

Perioadele festive reprezintă un exemplu foarte bun al modului în care tradițiile și obiceiurile influențează alimentația.

Pentru mulți oameni, sărbătorile sunt asociate cu mese abundente și cu consumul excesiv de alimente. Există convingerea că anumite preparate trebuie consumate și că excesul este justificat de caracterul special al momentului.

Problema este că organismul nu percepe diferența dintre un exces alimentar dintr-o zi obișnuită și unul din perioada sărbătorilor. Corpul răspunde la aportul energetic crescut în același mod. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțăm la bucuria meselor festive, ci că este important să fim conștienți de comportamentele noastre și să evităm transformarea excepției într-o regulă.

Ce este foamea și de unde apare

Cei mai mulți oameni cred că foamea apare atunci când stomacul este gol. Deși stomacul joacă un rol important, explicația este incompletă. Foamea este rezultatul unei comunicări permanente între creier, sistemul digestiv, țesutul adipos și numeroși hormoni implicați în reglarea apetitului. Creierul primește constant informații despre rezervele energetice ale organismului, despre nivelul hormonilor și despre cantitatea de energie disponibilă. Pe baza acestor informații decide când trebuie să căutăm hrană și când este momentul să ne oprim din mâncat.

Prin urmare, foamea nu este doar o reacție a stomacului. Ea reprezintă rezultatul unui sistem complex de reglare care încearcă permanent să mențină echilibrul organismului.

De ce mâncăm chiar și atunci când nu ne este foame

Poate una dintre cele mai interesante concluzii ale workshopului a fost aceea că oamenii nu mănâncă exclusiv pentru a-și satisface nevoile energetice. Mâncăm și pentru plăcere. Mâncăm pentru confort. Mâncăm pentru a reduce stresul. Mâncăm pentru a combate plictiseala. Mâncăm pentru a sărbători. Mâncăm pentru că anumite alimente ne amintesc de momente frumoase.

Această dimensiune emoțională a alimentației este extrem de importantă. Ea explică de ce simpla recomandare „mănâncă mai puțin” este adesea insuficientă. Atunci când folosim hrana pentru a gestiona emoții, problema nu mai este strict nutrițională. Ea devine una comportamentală și emoțională.

Creierul caută starea pe care o oferă alimentul

Atunci când ne gândim la un aliment preferat, nu căutăm doar gustul lui. De cele mai multe ori căutăm starea pe care acel aliment ne-o oferă. Un preparat poate fi asociat cu siguranța, cu confortul, cu familia, cu copilăria sau cu o experiență plăcută. Creierul memorează aceste asocieri și învață să caute din nou aceeași experiență.

Astfel se explică de ce simplul miros al unui aliment sau imaginea lui poate declanșa dorința de a mânca, chiar dacă organismul nu are nevoie de energie. Practic, nu alimentul este întotdeauna ceea ce căutăm, ci emoția asociată cu el.

Foamea și pofta alimentară nu sunt același lucru

Una dintre cele mai utile distincții pentru persoanele care doresc să își controleze greutatea este diferența dintre foame și poftă.

Foamea apare progresiv și reprezintă semnalul că organismul are nevoie de energie. Pofta apare brusc și este orientată către un anumit aliment. Foamea poate fi satisfăcută printr-o varietate de alimente. Pofta spune că avem nevoie exact de acel produs și de nimic altceva. Învățarea acestei diferențe poate ajuta enorm în procesul de schimbare a comportamentului alimentar. În multe situații, ceea ce interpretăm drept foame este de fapt o poftă generată de stres, oboseală sau emoții.

De ce informația nu este suficientă pentru schimbare

Trăim într-o perioadă în care informațiile despre alimentație sunt disponibile peste tot. Cu toate acestea, prevalența supraponderii și obezității continuă să crească.

Acest paradox arată că problema nu este lipsa informațiilor. Provocarea reală este transformarea informației în comportament. Nu este suficient să știm ce trebuie făcut. Este necesar să construim sisteme, obiceiuri și rutine care să ne permită să aplicăm aceste informații zi de zi.

Schimbarea durabilă apare atunci când comportamentele sănătoase devin parte din viața de zi cu zi și nu doar un efort temporar.

Responsabilitate, nu vinovăție

Un mesaj extrem de valoros transmis participanților a fost acela că nimeni nu trebuie să se simtă vinovat pentru dificultățile întâlnite în procesul de schimbare. Comportamentele alimentare sunt influențate de numeroși factori biologici, psihologici și sociali. În același timp însă, fiecare persoană are responsabilitatea de a înțelege aceste mecanisme și de a lucra conștient pentru schimbarea lor. Vinovăția consumă energie și produce blocaje. Responsabilitatea creează soluții și deschide drumul către progres.

Înțelegerea foamei reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale unui stil de viață sănătos. Foamea nu este doar o senzație fizică, iar alimentația nu este doar o problemă de calorii.

În spatele fiecărei alegeri alimentare se află o interacțiune complexă între creier, hormoni, emoții, experiențe și obiceiuri. Tocmai de aceea, succesul pe termen lung nu începe cu o dietă drastică și nici cu eliminarea unor alimente. Începe cu înțelegerea propriei relații cu hrana, cu identificarea mecanismelor care ne influențează comportamentul și cu construirea unor obiceiuri sănătoase care pot fi menținute în timp.

Atunci când învățăm să diferențiem foamea de poftă, să recunoaștem rolul emoțiilor și să ne construim motivații autentice, schimbarea devine nu doar posibilă, ci și sustenabilă. Acesta este, poate, cel mai important pas către o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.

Excelență, echilibru și inspirație în echipa DONA Lifestyle

Inspirație, știință și educație pentru un stil de viață sănătos alături de echipa DONA Lifestyle Iași

 

În lumea medicinei există specialiști care tratează boli și vizionari care construiesc sănătate.
Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu face parte din cea de-a doua categorie – un medic dedicat promovării unui stil de viață sănătos, prevenirii obezității și educației pentru sănătate. Prin echilibru și cunoaștere, a inspirat mii de oameni să își transforme viața.

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde este profesor universitar și șef al Disciplinei de Fiziologie, Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu este o autoritate respectată în nutriție, metabolism și prevenția bolilor cronice.

Ea a fondat Centrul de Cercetări Experimentale Biocomportamentale în Obezitate, un spațiu unic unde știința se împletește cu pasiunea pentru sănătate și educație. Centrul promovează cercetarea aplicată și oferă soluții bazate pe dovezi științifice pentru un stil de viață echilibrat și durabil.

Activitatea științifică și implicarea constantă în educația pentru sănătate au fost recunoscute prin Premiul „Vasile Cândea” pentru Științe Medicale, acordat de Academia Oamenilor de Știință din România. Distincția a vizat lucrarea „Ghidul educațional al pacienților cu obezitate, diabet și boli metabolice (vol. 1)”, realizată împreună cu Prof. Dr. Florin Mitu și o echipă multidisciplinară.

În cadrul proiectului DONA Lifestyle Iași, Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu contribuie cu o expertiză valoroasă în domeniile nutriției, obezității și echilibrului comportamental. Ea oferă pacienților nu doar soluții medicale, ci și o viziune bazată pe educație, responsabilitate și prevenție.

Prin activitatea sa, promovează o schimbare profundă de paradigmă: de la tratarea bolilor la construirea sănătății, de la pasivitate la implicare conștientă.

Proiectul DONA Lifestyle este susținut de Farmaciile DONA și DONA Logistica, parteneri dedicați în promovarea educației pentru sănătate și a prevenției bolilor cronice. Împreună, contribuie la dezvoltarea unei comunități informate, echilibrate și orientate spre binele propriu.

DONA Lifestyle Iași înseamnă excelență, echilibru și inspirație – o inițiativă care aduce medicina mai aproape de oameni și sănătatea mai aproape de fiecare zi.

Editura Niculescu – sprijin valoros pentru participanții DONA Lifestyle

Cărți de dezvoltare personală care inspiră echilibrul, autocunoașterea și armonia interioară

Ne bucurăm să anunțăm sprijinul generos al #EdituraNiculescu în cadrul programului #DonaLifestyle! Parteneriatul nostru aduce participanților o selecție valoroasă de cărți de dezvoltare personală, menite să inspire și să ghideze fiecare pas către un stil de viață echilibrat și conștient.

Editura Niculescu este recunoscută pentru titlurile sale de calitate, care combină cunoștințe practice cu înțelepciune inspirațională. Cărțile oferite participanților #DonaLifestyle îi ajută să își descopere potențialul, să adopte obiceiuri sănătoase și să își cultive echilibrul între minte, corp și emoții. Fiecare volum este un ghid prietenos pentru cei care vor să trăiască mai conștient și să se dezvolte personal.

Prin acest parteneriat, Editura Niculescu devine un adevărat sprijin pentru comunitatea noastră, oferind resurse care ajută la înțelegerea principiilor unui stil de viață sănătos. Programul #DonaLifestyle se concentrează pe autocunoaștere, motivație și armonie personală, iar aceste cărți devin un aliat prețios în călătoria fiecărui participant.

Suntem recunoscători #EdituraNiculescu pentru contribuția sa la dezvoltarea personală a comunității Dona Lifestyle. Colaborarea noastră arată că împreună putem inspira oamenii să facă alegeri sănătoase, să se cunoască mai bine și să își transforme viața într-un mod armonios.

Rămâi aproape pentru noutăți despre campanii, evenimente și proiectele comune, care aduc mai aproape resurse ce pot schimba viața de zi cu zi. Împreună, putem face din dezvoltarea personală o experiență plăcută, accesibilă și cu adevărat transformatoare.

DONA Lifestyle – proiectul-pilot din București continuă și se extinde în patru mari orașe ale țării. 

Fundația DONA derulează în prezent proiectul-pilot DONA Lifestyle, parte a inițiativei dedicate promovării unui stil de viață sănătos, echilibrat și responsabil. Programul, desfășurat în prezent în București, reprezintă prima etapă a unei inițiative naționale care va fi extinsă în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați.

Despre proiectul-pilot din București.

Proiectul abordează unul dintre cele mai importante subiecte de sănătate publică: prevenirea și combaterea obezității.

Din cele 244 de persoane înscrise în etapa desfășurată în Capitală, 147 continuă programul după procesul de selecție și două retrageri ( 119 femei și 28 de bărbați).

Participanții înscriși au o greutate totală de 13.344,85 kg (echivalentul greutății unui autobuz urban încărcat complet) și o circumferință totală a taliei de 15.009 cm,  cât un teren și jumătate de fotbal.

Toți participanții au parcurs deja prima sesiune de nutriție și au efectuat analizele medicale specifice. În fiecare miercuri, de la ora 20:00, participanții participă la ședințe de fitness online, coordonate de specialiști în activitate fizică adaptată.

Programul, susținut integral de Fundația DONA, include și ședințe de psihonutriție și workshopuri susținute de medici, dedicate echilibrului nutrițional, prevenției bolilor metabolice și menținerii sănătății pe termen lung.

Echipa medicală DONA Lifestyle – București

Programul-pilot este coordonat de o echipă interdisciplinară formată din:
Dr. Florin Ioan Bălănică, Dr. Adriana Dumitrescu, Dr. Alina Epure și Dr. Ruxandra Pleșea.

Echipa medicală oferă fiecărui participant planuri personalizate, consiliere de specialitate și monitorizare constantă pe întreaga durată a proiectului – 99 de zile.

Sprijin oferit de Fundația DONA

Pe lângă investiția Fundației DONA în medici, psihologi, antrenori de fitness și analize medicale, fiecare participant la programul DonaLifestyle a primit un pachet complet de monitorizare a sănătății.
Acesta include glucometru, cântar smart, ceas inteligent, jurnal de progres și centimetru pentru talie, instrumente care îi ajută să urmărească progresul, să-și gestioneze mai bine sănătatea și să rămână motivați să adopte schimbări reale și durabile în stilul de viață.

Extinderea programului DONA Lifestyle

Începând cu luna noiembrie 2025, programul va fi implementat și în Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Galați, orașe care se vor constitui în centre regionale DONA Lifestyle. Scopul Fundației DONA este de a aduce mai aproape de oameni prevenția și educația pentru sănătate, sprijinind formarea unei comunități implicate în menținerea echilibrului zilnic.

DONA Lifestyle este un program de sănătate și educație dedicat obezității, inițiat de Fundația DONA, parte a inițiativei Grupului DONA, care promovează prevenția, informarea și conștientizarea importanței unui stil de viață activ. Proiectul oferă acces gratuit la consultații nutriționale, evaluări personalizate și ateliere practice, într-un cadru profesionist și empatic.

Pentru mai multe informații despre program: https://fundatiaechilibru.ro/dona-lifestyle